Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

Igor Boțan: Societatea din Republica Moldova nu trebuie să uite ororile regimului sovietic

10 Apr. 2025, 14:38
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
10 Apr. 2025, 14:38 // Societate //  Realitatea.md

Societatea din Republica Moldova are datoria morală de a păstra vie memoria evenimentelor tragice din trecut, generate de regimul sovietic în Basarabia. Opinia aparține expertului Igor Boțan și a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice cu tema „Scopurile, autorii și dovezile foametei organizate din 1946-1947″, organizată de Agenția de presă IPN. Boțan a subliniat importanța comemorării oficiale a acestor episoade dramatice, precum foametea organizată din anii 1946-1947, deportările și colectivizarea forțată.

În Republica Moldova, oficial, în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, este marcată Ziua comemorării victimelor foametei din 1946-1947.

„A fost desemnată o zi specială ca oamenii să-și amintească de evenimentele prin care au trecut părinții, bunicii noștri. Oamenii trebuie să înțeleagă că aceste regimuri care au vrut să fericească întreaga omenire, de fapt, au cauzat suferință. Aceste suferințe au fost cauzate pe criteriul de clasă”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Expertul a oferit și un exemplu elocvent al modului în care populația din Basarabia a fost marginalizată de regimul sovietic. Potrivit lui, țăranii basarabeni au primit pașapoarte abia în anul 1974, ceea ce le limita sever libertatea de mișcare și le făcea imposibilă părăsirea localităților de baștină.

„Oamenii trebuie să știe că în societatea basarabeană țăranii au primit pașapoarte abia în 1974, deși în URSS legea cu privire la pașaportizarea cetățenilor a fost adoptată în 1934. Dar ea era funcțională doar pentru locuitorii orașelor, pentru că industrializarea cerea mobilitate. Pe când țăranii au fost iobagi până în 1974. Nu puteau părăsi localitatea fără permisiune de la președintele colhozului și a sovietului sătesc”, a punctat Boțan.

Referindu-se la mărturiile supraviețuitorilor foametei din 1946-1947, expertul a punctat că aceste relatări ar trebui să devină un motiv în plus pentru ca societatea de astăzi să prețuiască libertatea și valorile democratice.

„Autoritățile trebuie să comemoreze zilele dedicate oamenilor care au avut de suferit. Ministerul de profil trebuie să aibă grijă ca în programele școlare tânăra generație să afle despre calvarul prin care au trecut basarabenii. Toate mărturiile despre foamete trebuie să ne facă să prețuim libertatea și să ne dirijăm noi înșine soarta”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema: „Scopurile, autorii și dovezile foametei organizate din 1946-1947″ este ediția a 47-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 16:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Cătălina Boico
16 Nov. 2026, 16:43 // Slider //  Cătălina Boico

Apariția bacteriilor rezistente la antibiotice și la alte antimicrobiene, uneori ca urmare a utilizării necorespunzătoare a acestora, provoacă peste un milion de decese anual și, la ritmul în care evoluează în prezent situația, ar putea duce la 39 de milioane de decese în următorii 25 de ani, a avertizat luni Organizația Mondială a Sănătății (OMS), transmite Agerpres. În lupta împotriva rezistenței bacteriilor la antimicrobiene au fost înregistrate progrese, însă eforturile trebuie intensificate în materie de prevenție, diagnosticare și utilizare corectă a antibioticelor, a declarat OMS.

La începutul unei săptămâni mondiale dedicate sensibilizării asupra rezistenței la antimicrobiene, OMS a reamintit că această problemă ”larg răspândită” amenință viitorul medicinei și pune în pericol intervențiile chirurgicale, nașterile, tratamentele împotriva cancerului, transplanturile și tratamentele bolilor cronice.

„Rezistența la antimicrobiene este larg răspândită și amenință viitorul medicinei moderne”, a declarat Jean-Pierre Niemazi, director interimar al departamentului de rezistență la antimicrobiene al OMS, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Geneva.

Bacteriile dezvoltă de mult timp rezistență la medicamentele concepute pentru a le combate, ceea ce face ca numeroase molecule să devină ineficiente.

Acest fenomen a fost accelerat de utilizarea masivă a antibioticelor pentru tratarea oamenilor și a animalelor, dar și în alimentație, ceea ce a permis rezistenței la antimicrobiene (RAM) să se dezvolte și să devină una dintre principalele cauze de mortalitate infecțioasă la nivel mondial.

„Infecțiile rezistente la medicamente ucid de ani la rând fără ca noi să ne dăm seama suficient de acest lucru”, a subliniat Niemazi.

Potrivit OMS, superbacteriile rezistente la antimicrobiene sunt direct responsabile de peste un milion de decese și contribuie la aproape cinci milioane de decese în fiecare an.

Un studiu al OMS privind progresele înregistrate de 183 de țări în lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene în 2026 relevă că aproape nouă țări din zece dispun de un plan național de acțiune împotriva acestui fenomen, comparativ cu 79 în 2017.

Însă, doar 42 de țări declară că dispun de un plan care este atât finanțat, cât și pus în aplicare și monitorizat, a precizat Pravasha Prakash, responsabil tehnic al departamentului RAM al OMS.

„Țările înregistrează progrese în toate etapele, dar eforturile trebuie intensificate pentru a atinge obiectivele stabilite pentru 2030”, în special reducerea cu 10% a numărului de decese cauzate de RAM bacteriană la nivel mondial, a avertizat ea.

Unul dintre principalele puncte slabe rămâne accesul la diagnosticare. Doar 36% dintre țări dispun de un laborator național de referință capabil să testeze rezistența în fața tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de OMS, în timp ce obiectivul stabilit pentru 2030 este de 80%, a explicat, la rândul său, Sylvia Bertagnolo, responsabilă a unității de monitorizare a rezistenței și de consolidare a laboratoarelor.

„În lipsa testelor, medicii trebuie să trateze pacienții fără a cunoaște cauza infecției și fără a ști ce antibiotic va fi eficient”, a subliniat Bertagnolo.

Cele mai recente date ale sistemului global de monitorizare al organizației arată că, în 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator dintre cele raportate la OMS era rezistentă la antibioticele utilizate pentru tratarea acesteia.

În fața acestor lacune, OMS a anunțat publicarea a două noi instrumente menite să ajute țările să-și consolideze capacitățile de diagnosticare. Primul instrument definește testele care ar trebui să fie disponibile la fiecare nivel al sistemului sanitar, de la centrele de îngrijire primară până la spitalele de referință. Al doilea cuprinde 73 de proceduri de laborator, de la recoltarea probelor până la identificarea agenților patogeni și teste pentru depistarea sensibilității la antibiotice.

Însă, dezvoltarea metodelor de diagnostic nu este suficientă. OMS a lansat, de asemenea, un apel la îmbunătățirea utilizării antibioticelor actule, în condițiile în care dezvoltarea de noi tratamente nu ține pasul cu ritmul în care evoluează rezistența.În plus, după cum a reamintit OMS, prevenirea infecțiilor, vaccinarea, îmbunătățirea accesului la apă și la servicii de salubritate, precum și utilizarea adecvată a antimicrobienelor constituie principalele pârghii în combaterea RAM.

Astfel, în lipsa unei reacții mai energice, Jean-Pierre Niemazi a subliniat că 39 de milioane de decese ar putea fi atribuite rezistenței la antimicrobiene până în 2050.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!