Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

Igor Boțan: Trebuie să pregătim și societatea, și spitalele, pentru cel de-al cincilea val pandemic

31 Dec. 2021, 16:00
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Realitatea.md
31 Dec. 2021, 16:00 // Uncategorized //  Realitatea.md

Deși, inițial s-a crezut că nouă tulpină de coronavirus este într-o anumită măsură benefică pentru că poate funcționa ca un fel de vaccin și oamenii care o contactează trec relativ ușor prin boală și obțin imunitate, ulterior s-a constatat că nu este adevărat și că pericolele generate de Omicron sunt mari. De asemenea, faptul că mutațiile virusului sunt atât de rapide și dificil de urmărit ridică noi semne de întrebare privind durata acestui nou val pandemic, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?”, organizată de Agenția de presă IPN.

„Un val de pandemie durează aproximativ jumătate de an, iar în țările dezvoltate, unde intensitatea comunicării este foarte înaltă, iar nivelul de urbanizare atinge peste 70%, aceste valuri se răspândesc relativ repede. În această parte a lumii, în care trăim noi, noul val pandemic vine cu o întârziere de 2-3 luni. În Europa valul Delta a început să se dezvolte activ în mai anul curent, atunci în România și în Republica Moldova erau înregistrate câteva zeci de cazuri noi de contaminări pe zi, dar situația s-a înrăutățit mai târziu. Aceeași situație ne așteaptă și în privința variantei Omicron, doar că această nouă tulpină este mult mai contagioasă, astfel că după sărbătorile de iarnă noul val pandemic va veni și în Republica Moldova”, a explicat Igor Boțan.

Potrivit expertului, la capitolul restricții anti-epidemice, Moldova se află la mijlocul statelor europene.

„Odată cu răspândirea Omicron-ului, autoritățile trebuie să se gândească la înăsprirea acestor restricții, în caz contrar, sistemul medical ar putea să nu reziste acestui nou val pandemic. Din punct de vedere al drepturilor omului, Moldova urmează întocmai jurisprudența CEDO privind asigurarea drepturilor omului pe timp de pandemie, dar și în privința vaccinării. O hotărâre a Curții Constituționale din toamna anului curent stipulează că accesul la justiție prin ședințe de judecată în regim Zoom este corectă și nu se încalcă drepturile omului. Trebuie să ne adaptăm și să ascultăm sfaturile medicilor, altă soluție nu există”, a spus Igor Boțan.

În opinia lui, autoritățile moldovenești reacționează adecvat la noul val pandemic.

„Acum, când valul IV a intrat în declin, Ministerul Sănătății a publicat cea de-a șasea ediție a protocolului, utilizat pentru tratamentul COVID-19. Eu cred că varianta Omicron, care intră pe pantă de creștere în Europa și în America, va fi studiată și autoritățile din Moldova vor modifica la timp protocolul pentru tratamentul COVID-19. Totodată, cetățenii care nu sunt vaccinați sau cei care au certificate false de vaccinare trebuie tratați într-o manieră prietenoasă, astfel încât acești pacienți să nu se izoleze și, dacă au probleme de sănătate, să se adreseze medicului la timp, pentru că aceasta este singura cale pentru vindecarea acestor oameni și de a nu permite răspândirea noului val al COVID-19. Moldova trebuie să preia practica unor state europene, cum este Germania, care a aplicat amenzi usturătoare celor ce au eliberat certificate false de vaccinare”, a relevat Igor Boțan.

Expertul a mai spus că, potrivit Planului de acțiuni al Guvernului, în 2022 se preconizează atingerea unei rate de imunizare de doar 50%, iar acesta e un semnal că Executivul ar ceda în fața neîncrederii cetățenilor în vaccinare.

„Trebuie să pregătim și societatea, și spitalele, pentru cel de-al cincilea val pandemic. Valul IV, Delta, a început în Moldova în august, în perioada vacanțelor, când concetățenii noștri, veniți preponderant din Italia, Rusia, au fost depistați cu COVID-19, potrivit statisticilor oficiale. E nevoie de măsuri în ansamblu, pentru a nu permite ca acest nou val să ia amploare fără precedent”, a atenționat Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema: „Noua tulpină Omicron: moștenirea anului 2021 pentru anul 2022. Ce facem cu ea?” este ediția a 220-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!