„Ori Parlamentul este învinuit că votează în grabă, ori că votează prea încet. Dar eu aş fi vrut ca pe marginea anumitor proiecte foarte concret să se spună ce este bun în proiect, ce este rău. Eu aş fi vrut ca societatea civilă să lucreze mai strâns cu comisiile parlamentare, fiindcă ei au acces la toate şedinţele comisiilor, să discute mai mult cu deputaţii, dar nu doar să iasă la conferinţe de presă, ca să vină cu astfel de critici”, a spus în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, speakerul Igor Corman, făcând referire la declarațiile unor reprezentanți ai societății civile precum că legiuitorii nu şi-au onorat promisiunile de a adopta mai multe legi considerate de ei prioritare – finanţarea partidelor politice, reprezentarea femeilor în politică, transparenţa proprietarilor mass-media.

„Eu nu aştept niciodată laudă de la societatea civilă, dar haideţi să judecăm în baza faptelor reale. Din câte am înţeles, societatea civilă vorbeşte de patru proiecte. În sesiunea aceasta Parlamentul a votat 149 de legi şi societatea civilă nu am prea auzit-o să laude Parlamentul pentru faptul că a votat 149 de legi, fiindcă a ratificat Acordul de Asociere”, a mai menționat Corman.

Cât ține de adoptarea în lectura a doua a proiectelor criticate anterior de reprezentanții societății civile, președintele Parlamentului susține că este important că ele sunt în agendă şi vor fi dezbătute în luna septembrie. „Și atunci eu aş invita reprezentanţii ONG-urilor care sunt interesate de toate aceste proiecte să vină să discutăm, să meargă la comisii, să meargă la deputaţi. Cred că ei îşi vor aduce contribuţia, dacă într-adevăr le consideră importante, decât să le critice la conferinţe de presă”, a conchis speakerul Igor Corman.

Franța se confruntă cu o secetă deosebit de intensă, care pune o presiune tot mai mare asupra resurselor de apă. Autoritățile au impus restricții în cea mai mare parte din țară și se reunesc miercuri pentru a evalua situația hidrologică la nivel național.

Aproape 70% din teritoriul Franței se află sub restricții privind utilizarea apei, în condițiile unei secete pe care autoritățile o descriu drept „deosebit de intensă”. Duminică, toate cele 99 de departamente din Franța continentală și din Corsica se aflau cel puțin sub nivelul de vigilență din cauza secetei, cea mai redusă treaptă a sistemului francez de avertizare, scrie Mediafax.

Situația este însă mult mai gravă în cea mai mare parte a țării: 67 de departamente sunt la nivelul maxim de criză, iar alte 21 sunt la un nivel ridicat de alertă, potrivit Ministerului francez al Tranziției Ecologice.

Ministrul Tranziției Ecologice, Monique Barbut, a convocat pentru miercuri, 12 august, o reuniune a Comitetului de anticipare și monitorizare hidrologică (CASH), la care vor participa și reprezentanții prefecturilor regionale. Autoritățile urmează să analizeze situația apelor subterane, a râurilor și a solului din întreaga țară, pe baza celor mai recente date furnizate de serviciul meteorologic francez și de specialiștii în resurse de apă.

De asemenea, specialiștii vor evalua evoluția pânzei freatice, debitele râurilor și umiditatea solului, precum și efectele secetei asupra consumului de apă și a zonelor afectate. Analiza va include și consecințele asupra faunei și florei.

Pe agenda comitetului se află și modul în care a fost gestionat actualul episod de secetă, precum și măsurile necesare pentru o mai bună pregătire în fața unor astfel de situații.

Ministerul francez al Tranziției Ecologice a precizat că obiectivul este găsirea de soluții pentru a limita efectele viitoarelor episoade de secetă și pentru a reduce vulnerabilitatea regiunilor afectate.