Republica Moldova nu are nevoie astăzi de proteste în domeniul agriculturii, ci de cooperare și platforme de dialog. O spune fostul președinte al Asociației „Agrocereale”, Igor Grigoriev, după ce reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor” au anunțat un protest non-stop începând cu data de 7 iunie. Potrivit lui Igor Grigoriev, Republica Moldova nu ar trebui să se alăture interdicției de import a produselor cerealiere ucrainene, întrucât această decizie ar determina Kievul să aplice sancțiuni produselor moldovenești, notează ipn.md.

Uniunea Europeană a decis menținerea interdicției de import a produselor cerealiere din Ucraina până la data de 15 septembrie. Decizia a fost luată după ce la începutul lunii mai Uniunea Europeană a impus restricţii pentru importurile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea-soarelui provenite din Ucraina, astfel diminuând oferta în exces de cereale în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia.

„Uniunea Europeană a prelungit interdicția de export a producției cerealiere din Ucraina în cinci state: Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Polonia. Această măsură ține de acțiunea celor cinci state de a scoate din depozitele lor interne produsele cerealiere. Deoarece de la începutul războiului, aceste state au importat masiv produse cerealiere din Ucraina, deoarece sunt țări procesatoare foarte mari. Astfel, se procesa marfa ucraineană care era la un preț foarte mic, pentru că ucrainenii scoteau marfa din țara la prețuri foarte mici, prețuri care n-au fost niciodată în zona Mării Nerge și a bazinului dunărean. Când agricultorii din statele respective s-au revoltat că au stocuri, Uniunea Europeană a fost nevoită să intervină cu astfel de interdicții”, a explicat ex-președintele Asociației „Agrocereale”, Igor Grigoriev, în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit lui Igor Grigoriev, Guvernul de la Chișinău nu ar trebui să se alăture interdicțiilor europene întrucât cerealele ucrainene doar tranzitează Republica Moldova.

„Lucrul acesta deloc nu afectează Republica Moldova. Niciodată Republica Moldova n-a fost importator masiv de produse cerealiere. Fie până la război, fie după începutul războiului. Doar că de la declanșarea războiului, agenții noștri economici care fac business din intermediere, au intermediat mai multe tranzacții cu producție cerealieră ucraineană. Produsele cerealiere doar au tranzitat țara, dar aceste tranzacții nu se consideră tranzacții de import”, a mai explicat Igor Grigoriev.

De asemenea, potrivit lui Grigoriev, interzicerea importurilor produselor cerealiere ucrainene ar avea consecințe politice în relația Chișinău-Kiev și ar afecta economic producătorii de fructe și legume care-și exportă produsele în Ucraina.

„Dacă Republica Moldova s-ar alătura acestor sancțiuni, asta ar afecta cooperarea cu Kievul direct, politic și economic. La ședințele cu premierul Recean erau prezenți și reprezentanții Moldova-Fruct. Ei au menționat că dacă Ucraina va aplica, în oglindă, astfel de interdicții, primii vor fi afectați producătorii de fructe și legume. În condițiile războiului, exportul fructelor și legumelor în Ucraina a crescut, iar producătorii noștri au de beneficiat de pe urma acestor tranzacții. Noi astăzi în Republica Moldova nu avem nevoie de proteste în agricultură. Din contra, în condițiile unui an dificil, avem nevoie de cooperare”, a mai spus ex-președintele Asociației „Agrocereale”.

Anterior, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că va organiza în Piața Marii Adunări Naționale un protest non-stop în perioada 7-30 iunie. Potrivit unei declarații depuse la Primăria Chișinău, la protest va fi adusă și tehnică agricolă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #export #Igor Grigoriev #razboi

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.