Chișinăul se concentrează pe europenizarea și democratizarea țării, procese care vor determina și cetățenii din stânga Nistrului să-și dorească eurointegrarea. O spune președintele Parlamentului, Igor Grosu, potrivit căruia cel mai bun argument în favoarea reintegrării Republicii Moldova este modernizarea malului drept al Nistrului, proces care va atrage și cetățenii din regiunea transnistreană. Igor Grosu spune că reintegrarea presupune și costuri financiare considerabile, pe care Chișinăul trebuie să le ia în considerare, notează ipn.md.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că deschiderea negocierilor de aderare, modernizarea țării și creșterea calității vieții cetățenilor vor reprezenta cel mai bun argument în favoarea reintegrării Republicii Moldova.

„Acum trebuie să ne concentrăm eforturile pe deschiderea negocierilor de aderare. Trebuie să avansăm cu reformele pe malul drept pentru că cel mai bun argument pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului e să vadă schimbări palpabile pe malul drept. Integrarea europeană este acel element motivațional, care se transpune prin drepturile omului, libertatea de expresie, de circulație, oportunități economice, de dezvoltare. Reintegrarea țării va dura pentru că sunt niște procese care necesită și efort financiar. Va fi un cost pe care va trebui să-l estimăm”, a spus Igor Grosu.

Președintele Parlamentului mai spune că autoritățile de la Chișinău sunt conștiente de necesitatea unui dialog cu partea rusă pe subiectul retragerii militarilor și munițiilor stocate în stânga Nistrului. Șeful Legislativului spune că autoritățile vor insista pe respectarea angajamentelor asumate de Rusia în timpul Summit-ului de la Istanbul din 1999.

„Va fi un efort politic legat de scoaterea armatei a 14-a de pe teritoriul nostru. Un efort politic de evacuare a munițiilor. Va trebui să dialogăm cu Rusia, dar nu de pe poziție de subordonați sau de provincie a acestui stat agresor. Și-au asumat angajamentele de la Istanbul, vom insista pe onorarea acestor angajamente. Dialogul cu Tiraspolul în format 1+1 trebuie să continue. Sunt probleme de ordin umanitar, social, economic, care trebuie soluționate și noi vom menține acest contact”, a mai spus președintele Parlamentului.

Potrivit datelor Agenției Servicii Publice la data de 13 septembrie 2023, 364. 986 de locuitori domiciliați în stânga Nistrului și municipiul Bender erau luați la evidență în Registrul de stat al populației, dintre aceștia 355. 934 aveau cetățenia Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Grosu #legislativ #reintegrare

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.