Președintele Parlamentului, Igor Grosu, afirmă că actualul canal de comunicare dintre Chișinău și Tiraspol, formatul „1+1”, rămâne funcțional pentru gestionarea problemelor curente, însă este insuficient pentru o soluționare politică a conflictului transnistrean.

Oficialul a mai precizat la o emisiune de la Jurnal TV că formatul „5+2”, utilizat anterior în negocieri, nu mai este viabil, mai ales în contextul războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucraina.

„Format este mort, în situația în care foști participanți la acest format, este stat agresor, Federația Rusă, care a invadat alt participant de la acest format, Ucraina, vecinii noștri, prietenii noștri”, a punctat Grosu.

În aceste condiții, autoritățile de la Chișinău pledează pentru crearea unui nou cadru de negocieri, care să includă actori relevanți la nivel geopolitic, precum Uniunea Europeană, Statele Unite, România și Ucraina.

Declarațiile vin în contextul unei noi întrevederi în format „1+1” desfășurate ieri la Tiraspol, între vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, și reprezentantul regiunii transnistrene, Vitali Ignatiev. Discuțiile au fost considerate „utile”, însă fără rezultate concrete.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord cu Rusia #formatul 5+2 #Grosu #Transnistria

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, condamnă atacurile lansate de Rusia asupra Ucrainei. Șefa statului spune că în urma bombardamentelor au fost lovite Academia Națională de Științe a Ucrainei și obiective civile din Kiev, Dnipro și alte regiuni.

„Rusia a lovit astăzi Academia Națională de Științe a Ucrainei și ținte civile din Kiev, Dnipro și din alte regiuni. Au fost uciși civili”, a declarat Maia Sandu.

Președinta Republicii Moldova a calificat atacurile drept „teroare deliberată împotriva oamenilor, științei și economiei unei țări”.

Maia Sandu susține că Rusia trebuie să răspundă pentru aceste crime și că atacurile asupra Ucrainei trebuie oprite.

Declarația Maiei Sandu vine după un nou val de atacuri rusești asupra mai multor regiuni ale Ucrainei. În urma loviturilor, au fost raportate victime și pagube la obiective civile.

La Dnipro, forțele ruse au lovit o clădire de birouri. Trei persoane au murit, iar alte 19 au fost rănite. Echipele de intervenție au reușit să salveze 49 de persoane.

La Harkov, un atac asupra unei zone rezidențiale s-a soldat cu cel puțin 43 de răniți, dintre care 11 copii. Autoritățile au raportat și persoane decedate.

La Kiev, o dronă rusească a lovit clădirea Prezidiului Academiei Naționale de Științe a Ucrainei. În momentul atacului, în clădire se aflau angajați. Potrivit informațiilor preliminare, o persoană a murit, iar alte patru au fost rănite. În capitală au fost atacate și alte obiective civile, inclusiv centre comerciale și întreprinderi din industria farmaceutică.

Atacurile au afectat și alte regiuni ale Ucrainei. În regiunea Jîtomîr a fost avariată o fabrică de înghețată, iar lovituri asupra unor zone rezidențiale și obiective de infrastructură au fost raportate în regiunile Sumî, Rivne, Harkov, Odesa, Vinița, Dnipropetrovsk, Hmelnițki și Zaporojie.