Securitatea Republicii Moldova a fost un alt subiect abordat în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV Chișinău cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Referitor la declarațiile unor consilieri din Ucraina precum că Ucraina în doi timpi ar putea elibera regiunea transnistreană de forțele ruse, șeful legislativului a ținut să menționeze că trebuie să atragem atenția la cine pot face astfel de declarații, care pot fi doar trei persoane în stat, notează realitatea.md.

„Eu pot să vă spun un lucru: sunt trei persoane în stat care pot face declarații la capitolul politică externă: președintele, șeful guvernului și ministrul de externe. În rest, fiecare se poate da cu părerea, inclusiv consilierul acela sau ziariștii.”

Potrivit șefului legislativului, țara noastră este pregătită pentru toate scenariile, iar potențialul militar din regiunea transnistreană nu prezintă pericol pentru a invada Ucraina.

„Noi suntem pregătiți pentru toate scenariile. Nu o să vi le spun acum fiindcă este informație clasificată. La moment implicarea sau neimplicarea, toate analizele arată, că aceste forțe militare ruse din regiunea transnistreană de unele singure să declanșeze careva acțiuni militare, nu au potențialul suficient. Acest scenariu ar fi ipotetic numai în cazul în care s-ar declanșa operațiuni militare în zona Odesa, Odesa-Nicolaev. Ceea ce vedem noi acum este că aceste două regiuni sunt bine fortificate. Deci sunt luate în calcul mai multe scenarii și suntem în dialog permanent cu partenerii noștri, cu vecinii noștri.”

Întrebat direct ce vom face în cazul în care vom fi atacați, neavând o armată eficientă, Igor Grosu a recunoscut că vom fi nevoiți să cerem ajutor.

„Eu sunt de acord că în toți cei 30 de ani de existență a Republicii Moldova nu s-a investit mai nimic în armată. Noi trebuie să facem tot posibilul să ne apărăm țara și noi o să o apărăm cu sursele pe care le avem și ținând cont și de sprijinul colegilor din vecinătate. Noi o să cerem ajutor, evident că o să cerem ajutor de la vecinii noștri.”

Totuși în opinia speakerului moldovean nimeni dintre vecinii noștri atât România cât și Ucraina nu își doresc escaladarea situației în zonă.

„Nu cred că este cazul să ne dăm acum cu părerea ce o să facă NATO sau România în cazul dat. Cert este că și cei de la București și cei de la Kiev înțeleg condiția în care ne aflăm noi și bineînțeles că ei sunt interesați ca aici să fie o zonă stabilă, să nu mai apară vreun focar, lucru pe care noi nu ni-l dorim. Nici ei nu și-l doresc.”

Reamintim că Ucraina se află în a 75-a zi de război cu Rusia care a declanșat o invazie asupra ei la data de 24 februarie 2022. În prezent teatrul operațiunilor militare s-a mutat în sudul Ucrainei și în regiunea sa Donbas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#armata #atacați #Igor Grosu #razboi #securitate #șeful legislativului #Ucraina

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.