Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a discutat, la Praga, cu omologii săi prezenți la Summitul parlamentar al Platformei Internaționale Crimeea, transmite Serviciul de presă al legislativului.

Cu Președintele Parlamentului (Riigikogu) Estoniei, Lauri Hussar, a vorbit despre bunele relații bilaterale din ultima perioadă. Igor Grosu a mulțumit pentru participarea Estoniei la a IV-a ediție a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova, desfășurată la Chișinău, la 17 octombrie 2023, și pentru faptul că Moldova este o țară prioritară pentru cooperarea estoniană.

„Estonia este un partener important pentru noi în implementarea reformelor sectoriale, cum ar fi digitalizarea, consolidarea instituțiilor de drept, consolidarea securității cibernetice și a abilităților de comunicare strategică ale Moldovei, inclusiv în parcursul nostru european”, a menționat Președintele Parlamentului.

Tot la Praga, Președintele Parlamentului a avut o întrevedere cu vicepreședinta Parlamentului Suediei, Kerstin Lundgren, cu care a discutat despre situația din regiune și progresele pe cele nouă recomandări ale Comisiei Europene.

Igor Grosu și-a exprimat speranța că buna colaborare între cele două țări va continua, Suedia aflându-se printre cei mai importanți donatori pentru țara noastră.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Suedia este un partener important în parcursul nostru european, oferindu-ne expertiză în aproximarea legislației naționale cu acquis-ul UE”, a precizat șeful legislativului.

Vizita s-a încheiat cu tradiționala întâlnire a Președintelui Parlamentului, Igor Grosu, cu comunitatea moldovenilor stabiliți la Praga.

Au discutat despre situația politică de acasă, alegerile locale, aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, deschiderea negocierilor, mersul reformelor, cursele directe și la prețuri accesibile, lupta cu propaganda. Discuțiile au avut loc în restaurantul în stil tradițional, cu bucate moldovenești, care aparține unei familii venită din Ungheni și stabilită în capitala Cehiei de peste 15 ani.

„M-am convins încă o dată că diaspora noastră este conectată cu tot ce se întâmplă acasă și i-am rugat să ne ajute în continuare, dar și să fie ambasadorii noștri acolo unde sunt”, a mai spus Președintele Parlamentului, Igor Grosu.

#Igor Grosu #omologii #summitul

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.