Autoritățile constituționale de la Chișinău nu vor permite alimentarea regimului separatist din regiunea transnistreană. Declarația aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, și a fost făcută în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova. Președintele Parlamentului a subliniat că orice măsură luată de Guvern are scopul de a proteja cetățenii și de a menține pacea în țară, transmite IPN.

Declarația președintelui Parlamentului de la Chișinău are loc în contextul în care Guvernul oferă regiunii transnistrene 3 milioane de metri cubi de gaz, pentru a menține presiunea critică în conducte. De asemenea, Uniunea Europeană alocă 30 milioane de euro sub formă de grant, pentru procurarea gazelor necesare consumului în regiunea transnistreană și pentru producerea de energie electrică la Centrala de la Cuciurgan pentru malul drept.

„Pachetul de 30 de milioane de euro este o infuzie cu fonduri de urgență. Din acești bani vom putea procura gaz prin intermediul Energocom. Va fi gaz livrat malului stâng, din care se va produce electricitate și pentru malul stâng, și pentru malul drept, pentru perioada 1-10 februarie. Conform înțelegerii cu Uniunea Europeană, vom reveni la tarifele vechi la energia electrică”, a spus Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a precizat că decizia privind producerea energiei electrice la Centrala de la Cuciurgan pentru ambele maluri nu a fost convenită cu pretinsele autorități de la Tiraspol.

„Nu avem un răspuns. Toate încercările noastre de a purta discuții în format 1+1 au eșuat, pentru că ei de fiecare dată caută nod în papură. Încă nu știm, vom vedea care va fi reacția. O astfel de situație va fi până pe 10 februarie, între timp vom veni cu o soluție. Guvernul, împreună cu Uniunea Europeană, vor veni cu soluții, ca să trecem la cealaltă etapă, când nu vom mai fi șantajați în fiecare iarnă de Rusia” a spus președintele Parlamentului.

Igor Grosu a reafirmat angajamentul autorităților constituționale de a acționa în interesul cetățenilor, fără a sprijini regimul separatist.

„Evident, n-o să permitem să alimentăm acest regim neconstituțional. Evident, vor fi lucruri spuse răspicat, dar vor fi la timpul potrivit”, a punctat Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De la 1 ianuarie 350 de mii de cetățeni din stânga Nistrului au rămas fără gaz, apă caldă și, parțial, fără energie electrică, după ce Gazprom a suspendat complet livrările de gaz către Republica Moldova. Potrivit contractului cu Gazprom, valabil până în anul 2026, concernul rus este obligat să livreze gaz până la hotar.

#cetățeni #gaz #Igor Grosu #regiunea transnistreana

La Chișinău există un punct de reper pe care aproape toată lumea îl cunoaște: „Ne vedem la Ștefan”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, amplasat la intrarea în Grădina Publică ce îi poartă numele, a devenit în timp nu doar un simbol al capitalei, ci și unul dintre cele mai recunoscute locuri ale orașului.

Statuia a fost realizată în perioada 1925-1928 de sculptorul Alexandru Plămădeală. Ideea ridicării monumentului a apărut în 1923, când artistului i s-a propus să elaboreze proiectul pornind de la un portret-miniatură al domnitorului, datat cu anul 1475. Tot lui Plămădeală i-a revenit și alegerea locului unde urma să fie instalat monumentul.

Statuia a fost turnată la București, în 1927, din bronz obținut prin topirea a șase tunuri otomane capturate în timpul războiului ruso-turc din anii 1877-1878. Monumentul a fost inaugurat la 29 aprilie 1928, la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Statuia are 5,20 metri înălțime și este așezată pe un soclu de 6 metri din piatră de Cosăuți. Înălțimea totală a ansamblului ajunge la 11,20 metri. Pe fațada principală a soclului a fost dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare – Domnitor al Moldovei. 1457–1504”.

Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a avut însă o soartă la fel de zbuciumată ca istoria acestui teritoriu. În iunie 1940, după ultimatumul sovietic dat României, statuia a fost evacuată la Vaslui pentru a fi salvată, în timp ce soclul rămas la Chișinău a fost demolat. În august 1942, monumentul a fost readus în capitală și instalat în fața Arcului de Triumf. În 1944, odată cu apropierea din nou a frontului, statuia a fost evacuată pentru a doua oară în România, de această dată la Craiova.

În 1945, monumentul a revenit din nou la Chișinău, după ce sculptorița Claudia Cobizeva, discipolă a lui Alexandru Plămădeală, l-a identificat într-un parc din Craiova și a semnalat autorităților existența lui. Totuși, statuia nu a mai fost amplasată în locul ales inițial, ci în adâncul grădinii publice, iar unele însemne au fost modificate.

În perioada sovietică, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt a fost delăsat, în timp ce în centrul Chișinăului a fost instalat monumentul lui Vladimir Lenin.

Abia la sfârșitul anilor ’80 monumentul a revenit în prim-planul vieții publice. Restaurat și readus pe locul său istoric, cu inscripțiile originale refăcute, acesta a fost dezvelit din nou la 31 august 1990, atunci când s-a marcat un an de la proclamarea Limbii Române ca limbă de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt este unul dintre cele mai importante simboluri ale Chișinăului. Aici sunt depuse flori la evenimentele oficiale, aici încep marșuri și manifestații, iar pentru mulți locuitori ai capitalei locul rămâne simplu de recunoscut: „Ne vedem la Ștefan”.

#Chisinau #monument #Stefan Cel Mare