Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu noua șefă a Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Natalia Voutova, aflată la începutul mandatului său în Republica Moldova. Grosu i-a urat succes în noua funcție și a evidențiat importanța cooperării de durată dintre Republica Moldova și Consiliul Europei.

În cadrul discuțiilor au fost abordate prioritățile privind continuarea reformelor democratice, consolidarea statului de drept și protejarea drepturilor fundamentale. De asemenea, oficialii au discutat despre sprijinul acordat de Consiliul Europei pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Consiliul Europei ne-a fost alături în procesul de transformare democratică a Republicii Moldova și rămâne un partener important în reformele pe care le facem astăzi. Vrem instituții puternice, o justiție în care oamenii să aibă încredere și o democrație capabilă să reziste presiunilor și ingerințelor externe. Toate acestea sunt esențiale și pentru drumul nostru spre Uniunea Europeană”, a declarat Igor Grosu.

Șeful Legislativului a adăugat, de asemenea, că standardele și expertiza Consiliului Europei sunt importante în procesul de aliniere a Republicii Moldova la normele europene, inclusiv în domenii precum justiția, drepturile omului, buna guvernare și consolidarea instituțiilor democratice. Totodată, oficialii au vorbit despre implementarea Planului de Acțiune al Consiliului Europei pentru Republica Moldova 2025-2028 și despre continuarea cooperării strânse dintre Parlament și Oficiul Consiliului Europei la Chișinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Grosu s-a întâlnit și cu ambasadorul Turciei în Republica Moldova, Uygar Mustafa Sertel, la încheierea mandatului acestuia la Chișinău unde au vorbit despre cooperarea pentru dezvoltarea UTA Găgăuzia.

„Turcia este un partener strategic important al Republicii Moldova, iar Găgăuzia ocupă un loc aparte în această relație. Avem nevoie să lucrăm împreună pentru dezvoltarea regiunii, pentru mai multe oportunități pentru oameni și, foarte important, pentru păstrarea limbii și culturii găgăuze. Trebuie să facem mai mult pentru ca limba găgăuză să fie vorbită, învățată și transmisă noilor generații”, a declarat Grosu.

În cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre Colegiul „Recep Tayyip Erdoğan” de la Comrat, unul dintre proiectele importante realizate cu sprijinul Turciei. Grosu a menționat că astfel de investiții trebuie să contribuie la crearea unor perspective mai bune pentru tinerii din autonomie, astfel încât aceștia să poată învăța, munci și construi un viitor acasă.

Interlocutorii au discutat și despre dialogul parlamentar dintre Chișinău și Ankara, care s-a intensificat în ultimii ani prin vizite reciproce și contacte constante între conducerile celor două legislative. Igor Grosu a menționat că diplomația parlamentară poate contribui în continuare la aprofundarea cooperării economice, la atragerea investițiilor și la dezvoltarea proiectelor comune în beneficiul cetățenilor.

La finalul întrevederii, Președintele Parlamentului i-a mulțumit Ambasadorului Uygar Mustafa Sertel pentru contribuția sa la dezvoltarea relațiilor dintre Republica Moldova și Turcia și pentru dialogul deschis avut pe parcursul mandatului său și i-a urat succes în continuarea carierei diplomatice.

#Igor Grosu #întrevedere #Natalia Voutova

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.