Volumele de gaz livrate regiunii transnistrene trebuie condiționate de democratizarea regiunii. O spune președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu. Potrivit politicianului, Chișinăul este mult prea tolerant în raport cu pretinsele autorități de la Tiraspol, oferind gratuit regiunii gaze naturale și finanțând astfel indirect separatismul.

Igor Munteanu spune că criza energetică reprezintă șansa Chișinăului de a destrăma regimul separatist de la Tiraspol prin sugrumare economică și impunerea obligativității de a achita volumele de gaz primite.Președintele CUB spune că autoritățile de la Chișinău trebuie să profite de criza energetică și să accelereze procesul de destrămare a regimului separatist de la Tiraspol, prin stoparea livrărilor gratuite de gaze naturale în stânga Nistrului.

„Pe transnistreni trebuie să-i doară faptul că noi renunțăm la energie ieftină de la Cuciurgan. Cum? Simplu, nu le mai sunt transmise volumele de gaze naturale, care ajung la Uzina Metalurgică, la fabricile de criptomonede. Astea sunt instrumentele prin care se îmbogățesc cleptocrații din regiunea transnistreană. Atât timp cât Tiraspolul face bani din gazul livrat fără ca să-l plătească, ei au bani să supraviețuiască drept entitate separatistă. E necesară sugrumarea regimului separatist într-o formă cât mai determinată. Supraviețuirea regimului separatist este pentru noi o amenințare de moarte. Criza energetică este o ocazie de a aplica planul B în raport cu clica de separatiști militarizați de la Tiraspol și să-i punem la respect”, a spus Igor Munteanu în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Igor Munteanu spune că diferendul transnistrean trebuie soluționat cât mai grabnic, în caz contrar Tiraspolul va stopa procesul de eurointegrare a Republicii Moldova. Potrivit politicianului, cea mai eficientă metodă de a destrăma regimul separatist este blocada economică.

„Dacă nu condiționăm volumele de gaz cu democratizarea regiunii, pierdem o șansă extraordinară. Trebuie să condiționăm și posibilitatea exporturilor din regiune cu liberalizarea spațiului public, democratizarea. Cei 9 mii de soldați din regiune sunt finanțați din veniturile pe care regiunea le obține din volumele livrate de Gazprom. Trebuie să accelerăm destrămarea regimului separatist prin sufocare economică și închiderea conturilor, nu prin negocieri 1+1 și căutare de milostenii la Tiraspol pentru energie electrică. Trebuie să li se spună că nu mai primesc gaze naturale până nu urmează instrucțiunile Chișinăului. Malului stâng îi putem oferi păcură în condițiile unui ajutor umanitar, putem oferi păcură instituțiilor publice, dar gaze naturale trebuie să fie livrate doar contra cost”, a spus Igor Munteanu.

În luna noiembrie Gazprom oferă Republicii Moldova doar 5,7 mln m3 de gaz pe zi, ceea ce reprezintă 51% din volumele agreate conform contractului. Volumele oferite sunt repartizate după cum urmează: 3,4 mln m3 pe zi pentru malul drept și 2,3 mln pe zi pentru malul stâng. Regiunea transnistreană primește cu peste 40% mai puțin decât în luna octombrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#gaz #Igor Munteanu #Transnistria

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.