Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Igor Munteanu: România a devenit colacul de salvare pentru sistemul de energie. Pe viitor e nevoie de eforturi sporite

29 Nov. 2022, 07:33
 // Categoria: Politica // Autor:  Redacția Realitatea
29 Nov. 2022, 07:33 // Politica //  Redacția Realitatea

România investește în calitatea educației din Republica Moldova pentru că-și dorește generații educate în spirit proeuropean. O spune secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul Românei, Adrian Dupu. În același timp, reprezentanții guvernării de la Chișinău spun că-și doresc intensificarea relațiilor comerciale cu România, menționând că Bucureștiul oferă un sprijin enorm țării prin vinderea de energie electrică, chiar dacă la un preț mai mare față de prețul oferit anterior de centrala de la Cuciurgan.

Președintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, Igor Munteanu, spune că România a devenit țara pe care cetățenii moldoveni o percep ca fiind un colac de salvare pentru Republica Moldova, informează ipn.md.

Potrivit sondajului realizat recent de CBS Research la comanda IDIS Viitorul și a Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) din România, 29,7% dintre respondenți consideră că România este țara care ajută cel mai mult Republica Moldova.

„Este îmbucurător faptul că România nu este doar o destinație pentru exporturi, dar este țara care se bucură de recunoaștere pentru faptul că ajută cel mai mult cetățenii Republicii Moldova și este un factor de stabilitate. România a devenit colacul de salvare pentru sistemul de energie. Pe viitor e nevoie de eforturi sporite pentru ca infrastructura critică să urmeze același model de dezvoltare accelerată ca și în România. Să integrăm Republica Moldova în spațiul comun integrat, mă refer la energie, securitate, sistem de asigurări, sistem de educație universitară. România sprijină alături de alte state Republica Moldova prin intermediul platformei de sprijin, dar Republica Moldova nu poate umbla tot timpul doar după sprijin. Ar trebui să dublăm eforturile pentru redresarea economică”, a spus Igor Munteanu în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

În același timp, reprezentanții guvernării se arată recunoscători autorităților de la București pentru oportunitatea de a procura energie electrică din România. În prezent, 80% din necesarul de energie electrică este procurat de peste Prut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ieri, compania Energocom a anunţat că prețul mediu pentru 1 MW/h de energie electrică procurat de pe bursa din România timp de o lună a fost 231 de euro.

„Vrem să avem comerț cât mai intens cu România și faptul că achiziționăm electricitate din România este un pas foarte important. Noi zilnic depunem eforturi ca să avem contracte bilaterale pe termen lung. Acum e o problemă de capacitate și în România, adică și România importă o anumită cantitate de electricitate. Dar de la 1 ianuarie vor fi mai multe oportunități și se discută detalii pentru a avea contracte pe termen lung. În situația de avarie în care ne aflăm este extrem de bine că putem procura și de pe bursă”, a spus deputatul PAS, Radu Marian.

În același timp, reprezentanții Guvernului de la București spun că domeniul educației este prioritar pentru autoritățile române. În acest context, ieri, România a venit cu o donație de echipament digital pentru 20 de instituții de învățământ din Republica Moldova.

„20 de școli din toată Republica Moldova vor primi table inteligente, laptop-uri, imprimante multifuncționale. Încercăm să ajutăm procesul educațional din Republica Moldova să țină pasul timpurilor în care trăim, în care digitalizarea joacă un rol foarte important. Pe perioada pandemiei ne-am convins cât de important este ca lecțiile să se desfășoare chiar dacă elevii nu puteau veni la școală. Ne bucurăm că putem să contribuim. România pune un mare accent pe educație. Credem că doar prin educație putem să schimbăm și mentalitatea și paradigma. Este important ca să avem generații educate în spirit proeuropean”, a spus secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian Dupu.

Donația Guvernului României pentru școlile din Republica Moldova este parte a programului „Digitalizarea Educației” și are o valoare totală de 3 milioane de lei.

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.