Nu există date privind aflarea fostului viceministru al Justiției din Polonia, Marcin Romanowski, care este bănuit de corupție și anunțat în căutare, în Republica Moldova. Poliția Națională, totuși, în măsura competențelor, este pregătită să ajute autoritățile de la Varșovia să identifice date despre el.

Informațiile se conțin într-un răspuns recepționat de redacția Realitatea de la Inspectoratul General al Poliției. Oamenii legii precizează că mențin comunicarea cu responsabilii din Polonia, pentru elucidarea cazului.

„Schimbul operativ de informații va continua, iar instituțiile competente ale Republicii Moldova vor acorda autorităților poloneze, în limitele atribuțiilor și procedurilor prevăzute de legislația națională, sprijinul necesar pentru identificarea și verificarea oricăror informații relevante privind cetățeanul polonez căutat. În cazul în care vor fi disponibile informații oficiale suplimentare, acestea vor putea fi comunicate în conformitate cu prevederile legislației în vigoare privind accesul la informațiile de interes public și în limitele competențelor autorității”, se arată în răspunsul recepționat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile poloneze au anunțat miercuri, 12 august, că fostul viceministru al Justiției, Marcin Romanowski, căutat de autoritățile de la Varșovia pentru infracțiuni de corupție, se află în prezent în Transnistria. Autoritățile ar fi recepționat o scrisoare, în care ex-funcționarul afirmă că s-ar afla la Tiraspol.

Biroul Politici de Reintegrare afirmă că are pârghii limitate, pentru a verifica dacă fostul ex-viceministru polonez al Justiției s-ar ascunde în stânga Nistrului, fiind bănuit de autoritățile de la Varșovia de corupție. Reprezentanții autorității au comunicat pentru Realitatea că nu deține informații despre situație și nu a recepționat demersuri oficiale.

#Marcin Romanowski #Moldova #politia #Polonia #Transnistria

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.