Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) precizează că cei doi minori din satul Petrunea, raionul Glodeni, care au avut de suferit duminică, 10 mai, au găsit obiectul asemănător unei rachete antigrindină în timp ce se jucau în parcul din apropierea domiciliului.

Ulterior, băieții de 10 și 11 ani au dat foc obiectului, după care acesta a detonat.

În acest context, IGSU atenționează cetățenii asupra pericolului major reprezentat de obiectele suspecte sau asemănătoare munițiilor și vine cu următoarele recomandări:

nu atingeți, nu mișcați și nu transportați obiecte necunoscute, indiferent de forma sau starea acestora;
nu încercați să le desfaceți, să le loviți sau să le aprindeți;
explicați copiilor pericolul pe care îl prezintă obiectele explozive și interziceți manipularea acestora;
în cazul depistării unui obiect suspect, îndepărtați-vă imediat și nu permiteți accesul altor persoane în zona respectivă;
părinții sunt îndemnați să discute periodic cu minorii despre riscurile jocului cu obiecte periculoase găsite pe terenuri, în parcuri sau spații deschise;
apelați imediat Serviciul 112 și anunțați despre depistarea obiectului.

IGSU subliniază că respectarea acestor reguli este esențială pentru prevenirea unor situații cu risc major și pentru protejarea sănătății și vieților omenești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În urma incidentului, persoanele au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale. Potrivit medicilor, acestea sunt în stare gravă, dar stabilă. Totodată, serviciul antigrindină a confirmat că obiectele care au explodat în raioanele Glodeni și Rîșcani provin de la proiectile antigrindină.

Trei persoane au ajuns la spital după explozii provocate de obiecte asemănătoare rachetelor antigrindină

#copii răniţi #IGSU #racheta antigrindina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.