Fostul președinte al Curții Constituționale (CCM), Alexandru Tănase, deși îi dă dreptate președintei țării, Maia Sandu, totuși o critică pentru poziția și anunțul făcut referitor la înfăptuirea reformei administrative, care ar urma în câteva săptămâni Guvernul să publice draftul proiectului de restructurare, pentru a fi supus dezbaterilor publice.
Tănase a declarat că, dacă până acum se vorbea de reforma administrației publice locale, acum, „din declarațiile șefului statului, termenul de „local” a dispărut cumva” și nu este clar dacă este vorba de „o simplă scăpare, sau de o reconceptualizare a reformei”.
„Președinta Maia Sandu susține că nu se pune în discuție renunțarea la raioane, „pentru că nu se poate renunța la raion pentru că e în Constituție prevăzută această structură”. Dintr-un anumit punct de vedere trebuie să-i dăm dreptate președintei. Articolul 110 (1) din Constituție (Organizarea administrativ-teritorială) prevede că „teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane”. Astfel, organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele constituie nivelul al doilea. Prin urmare, analizând termenul de „raion” prin prisma prevederilor constituționale, ca pe un element structural al organizării administrative a statului, într-adevăr la acest element nu se poate renunța fără o intervenție în Constituție. Dar, asta nu înseamnă ca numărul unităților de nivelul al doilea, nu poate fi redus de la 32 la 10 (spre exemplu)”, spune Tănase.
Ex-președintele CCM afirmă că, celălalt aspect al termenului constituțional de „raion”, ține de dimensiunea lingvistico-terminologică a acestuia. De fapt, este vorba de dimensiunea politică. Din această perspectivă, termenul de „raion” este unul generic, care poate fi modificat fără probleme în județ, regiune, sau oricum se va dori.
„Capitolul VIII din Constituie stabilește modul de formare, organizare și funcționale a administrației publice. Terminologia folosită este doar un instrument în acest sens, care poate fi ajustată la realități ori de câte ori va fi necesar. Așa deci, Constituția nu este un impediment pentru renunțarea la termenul sovietic de „raion” și acceptarea unui nou termen mai potrivit. Același set de argumente poate fi aplicat mutatis mutandis la prevederile art. 113 din Constituție. În cele trei decenii de independență mereu s-a invocat ca principal argument în favoarea imposibilității renunțării la arhitectura sovietică a administrației publice locale, prevederile art. 110 si 113 din Constituție. De fapt este un fals. Constituția nu este un pact sinucigaș, prin urmare, ea nu este și nici trebuie văzută ca un impediment pentru reformarea și modernizarea statului. Oricum nu ai interpreta Constituția, nu poate fi dedusă o obligație de a nu lichida/comasa acele unități raioane care au o populație săracă, mai mică de cât o mahala din Chișinău, dar care „hrănesc” o administrație „grasă”, (inutilă de altfel) ca pe vremea sovietică”, conchide Alexandru Tănase.
Amintim că, ieri, 16 august, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că, în curând, Guvernul va face public inițiativa de reformare a administrației, astfel încât să fie consultată opinia publică. În cele din urmă, președinta a declarat că „raioanele nu pot fi lichidate, pentru că acest lucru este stipulat în Constituție, însă va fi reorganizată redistribuirea resurselor financiare administrației de nivelul întâi”.
