Decizia judecătorilor de a o plasa pe Marina Tauber din nou în arest la domiciliu pentru următoarele 30 de zile a fost luată la indicația directă ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco. Declarația a fost făcută de liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, care a adăugat că acest lucru arată că Republica Moldova este un stat capturat de gruparea PAS.

„Atunci când ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, dă indicații pe Facebook și cere ca Marina Tauber să fie băgată din nou în arest la domiciliu, iar judecătorii execută imediat această indicație, asta arată că statul a fost capturat în totalitate de această brigadă, care au pus mâna pe toată puterea și face ce vrea”, a declarat Ilan Șor.

Liderul Partidului „ȘOR” a mai spus că Marina Tauber a fost plasată în arest la domiciliu, după ce a devenit cea mai vocală figură la protestele împotriva PAS.

„Când a văzut că Marina Tauber, după ce a fost eliberată, a devenit unul dintre liderii protestelor antiguvernamentale, Maia Sandu a făcut pe ea de frică. Maia Sandu nu a putut suporta ca Marina să îi ceară demisia în fața Președinției. Nu a putut suporta să o vadă pe Marina Tauber cum doarme în cort, împreună cu protestatarii, în fața Procuraturii capturate de PAS. Prieteni, noi vom salva țara de ciuma galbenă. Vă garantez acest lucru. O să-i storc exact așa cum se stoarce până la ultima picătură pasta de dinți dintr-un tub”, a mai spus Ilan Șor.

Amintim că ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, le-a sugerat pe Facebook procurorilor care instrumentează cazul, la scurt timp după eliberarea Marinei Tauber din arest, să conteste la Curtea de Apel decizia de eliberare și să ceară să o lipsească din nou pe Tauber de libertate. Iar judecătorilor le-a sugerat să „țină cont de probele procurorilor”.

„Presupun că Procuratura Anticorupție va contesta hotărârea la Curtea de Apel Chișinău și, deși magistrații sunt cei care trebuie să ia decizia într-un final, sper mult să se țină cont de amalgamul de informații și probe care dovedesc în mod evident ilegalitățile”, a scris Litvinenco, acum șase zile, pe Facebook.

#atrest la domiciliu #Ilan Șor #Marina Tauber

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.