Nerespectarea normelor în domeniul construcțiilor, lipsa documentației de urbanism aprobate, duce la realizarea haotică a fondului de edificii, la afectarea aspectelor arhitecturale ale clădirilor. Viceprimarul municipiului Chișinău, Ilie Ceban, a menționat că situația construcțiilor neautorizate este permanent monitorizată de autoritățile publice locale prin emiterea actelor care curmă și sancționează fenomenul, potrivit ipn.md.

„Au fost efectuate lucrări de demolare a construcțiilor neautorizate, emise prescripții, elaborate refuzuri la solicitări de eliberare a actelor permisive în domeniul construcțiilor, expediate sesizări către organele competente. Administrația publică locală, în limita competenței instituționale, prin intermediul agenților constatatori desemnați prin dispoziția primarului general, este abilitată să constate executarea neconformă a lucrărilor de construcție în lipsa autorizației de construcție, în acest sens fiind încheiate procese verbale cu privire la încălcare. Atunci când cerințele normative în cadrul executării lucrărilor de construcție sunt ignorate, ca măsură suplimentară și de intervenție urgentă, se poate dispune suspendarea sau revocarea actelor permisive în domeniu”, precizează Ilie Ceban în răspunsul său.

Potrivit lui, instanța de judecată poate obliga persoana care a construit neautorizat să-și asume cheltuielile pentru dauna cauzată prin intervențiile sale.

„Subdiviziunile structurale ale Primăriei și Consiliul municipal Chișinău oferă tot suportul și explicațiile privind cadrul legal la petițiile depuse de către cetățeni. Prevenirea și documentarea construcțiilor neautorizate la faze incipiente reprezintă sarcini mari pe seama autorității publice locale, reieșind din suprafața teritoriului administrat, numărul redus al specialiștilor, posturile de regulă vacante, ținând cont de retribuția mizeră”, afirmă viceprimarul.

Purtătorul de cuvânt al primarului general al capitalei, Natalia Ixari, spune că este complicat de stabilit un număr exact de construcții neautorizate în municipiul Chișinău.

„Ca să fie clar câte construcții sunt neautorizate, trebuie să fie efectuată inventarierea tuturor construcțiilor care sunt în Chișinău. Această inventarierea a Chișinăului, a monumentelor istorice din oraș, trebuie să fie făcută inclusiv cu ajutorul Ministerului Culturii”, a spus ea.

Viceprimarul Ilie Ceban precizează că legislația națională nu permite legalizarea construcțiilor neautorizate. În cazul când o persoană intenționează să inițieze efectuarea unor intervenții la încăperea sau încăperile din cadrul blocului locativ, aceasta poate realiza lucrările solicitate doar în cazul când dispune de acte permisive care se eliberează în condiții prevăzute inclusiv de Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea cu privire la locuințe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cazuri multiple de încălcare a legislației din partea locatarilor sunt generate în mare parte de necesitatea îmbunătățirii condițiilor locative care se execută din cont propriu fără apelarea la specialiști din domeniu cu respectarea procedurilor legale stabilite. Alina Popovici, vicepretorul sectorului Centru, spune că „intervențiile neautorizate în blocurile locative se execută din nemulțumirea față de condițiile locative, în condițiile incapacității financiare de procurare a unui spațiu locativ satisfăcător”.

La rândul său, viceprimarul Ilie Ceban afirmă că persoanele execută lucrările cu forțe proprii pentru a economisi finanțe care sunt semnificative pentru elaborarea expertizelor tehnice. Potrivit lui, un motiv suplimentar pentru efectuarea lucrărilor în lipsa actelor permisive mai este și faptul că autoritatea publică locală nu participă la recepția finală a construcțiilor. De aceea succesele în sensul diminuării fenomenului construcțiilor neautorizate țin de implicarea în proces a mai multor instituții în limitele competenței fiecărui în parte.

Conform legislației, construcțiile executate în lipsa certificatului de urbanism pentru proiectare, a documentației de proiect și a autorizației de construire se consideră construcții neautorizate.

#autorizatie #constructii #Ilie Ceban #judecată

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.