Rezultatele pre-vetting-ului sunt destul de modeste, întrucât doar 20% din cei care aplică la concurs promovează evaluarea. O spune directorul Centrului de Resurse Juridice, Ilie Chirtoacă, potrivit căruia rata redusă de promovabilitate denotă aplicarea unor criterii foarte dure de integritate. Potrivit juristului, pentru ca actualul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) să fie complet reprezentativ mai este necesară prezența judecătorilor care vor reprezenta Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție și a încă trei membri ai societății civile, notează IPN.

Potrivit directorului Centrului de Resurse Juridice, curățarea CSM-ului prin intermediul comisiei pre-vetting are menirea de a contribui la curățarea întregului sistem și de a restabili încrederea cetățenilor în justiția din Republica Moldova.

„Rezultatele pre-vetting-ului sunt modeste. Doar două din zece persoane care se înscriu la concurs promovează. În cazul CSM au fost 28 de candidați judecători, dintre care evaluarea a fost promovată doar de cinci. În cazul candidaților non-judecători, s-au înscris 12 la concurs și au fost aleși doar trei. Aceste rezultate vorbesc despre niște rigori foarte înalte de integritate. Noi, în calitate de reprezentanți ai societății civile vedem aceste rezultate ca pe un lucru pozitiv, mai bine lucrurile să meargă mai lent, dar calitativ, astfel încât persoanele care au trecut evaluarea să se bucure de toată autoritatea în fața colegilor și publicului. Iar astfel să restabilim și încrederea în justiție, care de ani buni nu se ridică mai sus de 20%”, a spus Ilie Chirtoacă.

Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri. Până în prezent, Parlamentul a desemnat trei din cei șase membri din rândul non-judecătorilor. Totodată, Adunarea Generală a Judecătorilor a ales patru membri CSM din șase. Împreună cu Nina Cernat, membră a CSM din componența precedentă, astăzi, în Consiliu activează opt membri.

„CSM-ul este funcțional, dar dacă este reprezentativ sau nu, e o altă întrebare. În CSM trebuie să intre toți reprezentanții sistemului. În Republica Moldova avem trei tipuri de instanțe: judecătorii, Curți de Apel, Curtea Supremă de Justiție. În CSM trebuie să fie reprezentanții tuturor acestor instanțe. În prezent, noii membri numiți în acest for sunt reprezentanții judecătoriilor, deoarece reprezentanți ai Curților de Apel și Curții Supreme nu au trecut testul de pre-vetting. Acum urmează să fie inițiat un nou concurs ca să fie suplinite aceste vacanțe. Ne dorim să avem un CSM funcțional și reprezentativ. Mai e necesar să fie acolo trei reprezentanți ai societății civile și doi reprezentanți ai judecătorilor de carieră, unul de la Curtea de Apel și unul de la Curtea Supremă, astfel încât interesele breslei să fie reprezentate pe deplin. La moment, sunt opt membri ai CSM, dar unul este din componența veche”, a mai spus directorul Centrului de Resurse Juridice.

În prezent, comisia pre-vetting evaluează candidații pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Deocamdată, doar doi candidați la funcția de membru CSP au promovat evaluarea, iar alți opt candidați sunt în așteptarea deciziei Comisiei.

#Curtea Supremă #Ilie Chirtoaca #judecatori

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.