ILO lansează la Bălți un atelier unic pentru electricieni și instalatori fotovoltaici

Un pas important pentru învățământul profesional din Republica Moldova a fost făcut astăzi prin inaugurarea la Bălți a unui atelier modern de instruire practică pentru specialitatea „Electrician în construcții – instalator sisteme fotovoltaice solare”. Evenimentul face parte din proiectul ILO „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, implementat în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării și sprijinit financiar de Agenția Austriacă de Dezvoltare (ADA) și Serviciul de Dezvoltare din Liechtenstein (LED). Noua infrastructură oferă elevilor de la IP Școala Profesională nr.4 din Bălți șansa de a învăța meserii „verzi” în condiții reale de lucru.

În debutul festivității, directoarea instituției, Mariana Pădureac, a subliniat că acest atelier marchează o etapă esențială pentru școală și pentru regiune: „Ne dorim ca elevii noștri să fie pregătiți pentru meseriile viitorului și să aibă acces la echipamente moderne, care reproduc condițiile reale de lucru.”

Partenerii internaționali au evidențiat faptul că investițiile în învățămîntul professional tehnic devin un catalizator pentru dezvoltarea durabilă. „Formarea specialiștilor capabili să lucreze cu tehnologii curate este cea mai sigură cale de a construi o economie competitivă și prietenoasă cu mediul”, a menționat Sandra Horina, șefa Oficiului Agenției Austriece de Dezvoltare. La rândul său, Liudmila Stihi, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, a punctat că Moldova are nevoie de instituții profesionale puternice: „Școlile trebuie să devină centre de competență, capabile să răspundă direct cerințelor actuale ale pieței muncii.”

Reprezentanții mediului economic au salutat inițiativa, remarcând că agenții economici caută forță de muncă bine pregătită în domeniul instalațiilor fotovoltaice. În același timp, organizațiile partenere au reiterat sprijinul pentru extinderea acestor programe. „Acest atelier este dovada că parteneriatele funcționează și pot produce rezultate concrete pentru elevi, profesori și comunitate”, a afirmat Nadejda Burciu, directoarea Serviciului de Dezvoltare din Liechtenstein.

Evenimentul a avut și o dimensiune practică: elevii, ghidați de maistrul instructor Valeriu Grumeza, au realizat o demonstrație pe echipamentele nou instalate. „Aici vom putea transmite cunoștințe aplicate și vom încuraja elevii să aibă încredere în meseria pe care și-au ales-o”, a explicat acesta. Entuziasmul a fost împărtășit și de elevi. „Este o șansă să învățăm cu tehnologie modernă și să fim gata pentru locuri de muncă în energie regenerabilă imediat după absolvire”, a spus Nicolae Scripnic, elev al instituției.

Vera Chilari, Coordonatoare Națională de Proiect, ILO, a menționat în context că, în cadrul proiectului „Competențe pentru tranziția verde și dezvoltarea durabilă a Moldovei”, au fost dotate cu echipament modern încă alte cinci instituții de învățământ profesional tehnic: Centrul de Excelență în Energetică și Electronică, Centrul de Excelenta in Constructii, Școala Profesională nr. 7, Școala Profesională nr. 3 si Școala Profesională nr. 9 din Chișinău. Ea a subliniat că ILO va continua să sprijine instituțiile de învățământ, contribuind la modernizarea bazei tehnico-materiale și la dezvoltarea competențelor necesare economiei verzi.

În încheiere, coordonatoarea națională a Organizației Internaționale a Muncii, Ala Lipciu, a evidențiat că inaugurarea atelierului de la Bălți este doar un început: „Vom continua să consolidăm aceste programe și să extindem accesul tinerilor la meserii verzi, pentru ca Moldova să își poată construi un viitor sustenabil.”

Despre ILO: Organizația Internațională a Muncii (ILO) este agenția specializată a Organizației Națiunilor Unite care promovează drepturile la locul de muncă, încurajează oportunitățile de angajare decentă, consolidează protecția socială și întărește dialogul tripartit între guverne, angajatori și lucrători. Fondată în 1919, ILO reunește 187 de state membre și este singura agenție ONU cu o structură tripartită. În Republica Moldova, ILO sprijină modernizarea educației profesionale, ocuparea tinerilor și adaptarea pieței muncii la tranziția verde.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ILO #Balti

Depozitul de la Cobasna reprezintă pericol pentru Republica Moldova, însă după distrugerea munițiilor țara va avea o nouă provocare – ce să facă cu persoanele angajate în structurile militare și de forță din regiunea transnistreană. Expertul WatchDog Andrei Curăraru și jurnalistul Evgheni Ceban au relatat în studioul RLIVE TV că, în opinia lor, ar trebui investiți bani pentru ca aceste persoane să fie demobilizate, reintegrate în societate, dar și scoase de sub influența ideologiei ruse. Făcând referire la posibilul sprijin al NATO în procesul de retragere a echipamentelor militare vechi din stânga Nistrului, analiștii au precizat că încă din anii 2000 Alianța Nord-Atlantică ne ajută să nimicim erbicide și ne-a sprijinit la misiuni civile, iar la Bulboaca a fost construită și o bază unde să se desfășoare procedurile de anihilare a obiectelor periculoase.

Andrei Curăraru a menționat la emisiunea „Территория свободы” că în măsură ce soldatul rus este mai aproape, sprijinul României și al NATO pentru Republica Moldova crește. Potrivit lui, drept urmare, se intensifică și narativele rusești privind colaborarea Chișinăului cu Alianța Nord-Atlantică.

„Înțelegem că fără infrastructură pentru pace, războiul va veni la noi. Și este clar că o țară săracă precum Republica Moldova nu are o infrastructură de securitate. Am cumpărat niște obuziere israeliene, iar transnistrenii fac gălăgie. Și din câte înțeleg, sunt 3-4. Iar dacă te gândești la capacitățile lor militare, sunt de multe ori mai mari. Au încercat și ei să zdrăngănească cu armele, făcând reconstrucții istorice vara. Dar este clar că NATO ar putea deveni un factor stabilizator”, a explicat Curăraru.

La rândul său, Evgheni Ceban a menționat că, deși Moldova și NATO lucrează doar la proiecte comune de pace, moldovenii sunt speriați cu Alianța încă din perioada sovietică, când se vorba despre lumea bipolară. Autorul proiectului „Most”, specializat pe subiecte referitoare la Transnistria, a mai spus că la adresa Moldovei nu există actualmente pericole militare, însă riscuri în regiunea care nu este controlată constituțional persistă.

„În spațiul public se vorbește tot mai mult că trebuie să facem ceva cu această problemă și aici Guvernul domnului Munteanu are ce face. Sper că Guvernul va lua inițiativa în propriile mâini, luând în considerare că s-a schimbat contextul în jurul Transnistriei, deoarece Rusia nu a reușit să creeze coridor către Transnistria. Plus criza generată de Rusia. Situația acolo va degrada lent și continua să degradeze, iar mai devreme sau mai târziu va trebuie de asumat răspundere pentru regiune”, și-a exprimat opinia Ceban.

Rusia a lansat în ultima perioadă mai multe falsuri despre posibila incursiune a NATO în regiunea transnistreană și concentrarea trupelor sale în Odesa. Asemenea zvonuri au fost mediatizate de canalele de Telegram pro-Kremlin. Oficialii din cadrul Alianței Nord-Atlantice au comunicat anterior pentru Realitatea că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a statelor partenere, inclusiv Republica Moldova, iar orice parteneriate se stabilesc în baza deciziilor suverane ale acestor țări.

Chișinău a menționat de mai multe ori că unicul stat care încalcă suveranitatea Republicii Moldova este Rusia, deținând trupe în stânga Nistrului.

Efectivul contingentului militar rus în cadrul Forțelor Mixte de Menținere a Păcii constituie 430 de persoane, potrivit unui răspuns oferit pentru Realitatea de către Biroul Politici de Reintegrare. În același timp, alți circa 1500 de soldați fac parte din Grupul Operativ al Trupelor Ruse și se află ilegal în regiune.

Trupele din cadrul Forțelor Mixte se află în Republica Moldova în baza acordului din iulie 1992, când a fost încheiat războiul de pe Nistru. Misiunea este monitorizată de către Comisia Unificată de Control, din care fac parte delegațiile Moldovei, Rusiei, Ucrainei, OSCE, dar și reprezentanți ai administrației separatiste.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În programul de guvernare a premierului Alexandru Munteanu se menționează să autoritățile de la Chișinău își propun să transforme acest contingent în misiunea civilă internațională.

După încheierea războiului de pe Nistru, care a avut loc în 1992, autoritățile separatiste au sfidat de mai multe ori guvernarea constituțională prin declarații precum că trupele ruse din regiunea transnistreană ar fi garantul păcii pe teritoriul necontrolat constituțional. Pe de altă parte, Moscova invocă constant faptul falsul că apropierea Moldovei de Occident, inclusiv de Alianța Nord-Atlantică, ar însemna un eventual război cu Rusia.

Moldova și NATO au stabilite parteneriate începând cu 1994. Relațiile de cooperare se bazează pe respectarea neutralității Republicii Moldova, fiind pus accent pe modernizarea instituțiilor și formarea unui actor responsabil în regiune, care să contribuie la stabilitate și să nu fie vulnerabil în fața diverselor tipuri de amenințări.

Alianța ajută Republica Moldova să distrugă pesticidele și substanțele chimice periculoase, să asigure protecția civilă, să consolideze sistemul medical din domeniul apărării și securitatea cibernetică, dar și să își modernizeze instituțiile. De asemenea, militarii moldoveni desfășoară exerciții comunice cu omologii lor din state membre ale NATO și le preiau experiența, pentru ca Republica Moldova să devină un actor care asigură securitatea și stabilitatea regiunii.

#Cobasna #sprijin #depozit #NATO #Moldova