Oamenii de ştiinţă de la Observatorul European Austral (ESO) au reuşit să obţină o imagine detaliată a unei stele dintr-o altă galaxie decât a noastră (Calea Lactee), o premieră care le va permite să studieze mai bine acel astru aflat la sfârşitul ciclului său de viaţă. Aflată la o distanţă de 160.000 de ani-lumină de Terra, steaua WOH G604 se situează în Marele Nor al lui Magellan, o mică galaxie-satelit a Căii Lactee, potrivit Agerpres, care citează AFP.

Supranumită „steaua colosală” de către astronomi, ea este de aproximativ 2.000 de ori mai mare decât Soarele şi a fost clasificată în rândul supergigantelor roşii, una dintre ultimele etape din evoluţia stelelor masive înainte ca ele să explodeze în supernove.

„Am descoperit un cocon în formă de ou care înconjoară îndeaproape steaua”, a detaliat într-un comunicat emis de ESO cercetătorul Keiichi Ohnaka, astrofizician la Universitatea Andres Bello din Chile. „Forma ovoidă din centru reprezintă materia ejectată de steaua centrală şi care încă o înconjoară. Se distinge, de asemenea, un alt inel oval care înconjoară acea formă ovoidă. Deşi observaţii suplimentare sunt necesare pentru o confirmare definitivă, noi credem că acel inel este constituit tot din materie ejectată de stea”, a explicat el.

Oamenii de ştiinţă aveau deja „indicii” că vecinătatea stelei nu era sferică, dar nicio imagine nu fusese obţinută până în prezent.

„Graţie acestei imagini, putem să creăm un mai bun model informatic al stelei şi să studiem felul în care ea ejectează materie înainte de dispariţia sa”, a explicat acelaşi cercetător, care a coordonat un studiu bazat pe aceste observaţii, publicat joi în revista Astronomy & Astrophysics.

Acel cocon alungit, semn că steaua „ejectează mai multă materie în anumite direcţii decât în altele”, ar putea fi o consecinţă a interacţiunii sale cu o altă stea, a afirmat Keiichi Ohnaka.

„Deşi nu am găsit încă o a doua stea, un astfel de companion ar putea exista şi rămâne dificil de detectat dacă luminozitatea sa este mult mai slabă decât a stelei principale”, a adăugat el.

Echipa condusă de Keiichi Ohnaka este interesată de această stea gigantică de mult timp. În 2005 şi 2007, astronomii au utilizat interferometrul din structura Very Large Telescope (VLTI), operat de ESO în Chile, pentru a afla mai multe informaţii despre caracteristicile sale. Dar, în epocă, acel interferometru nu combina lumina decât cu două dintre lentilele astronomice ale VLT.

Pentru a obţine imaginea publicată joi, astronomii au trebuit să aştepte dezvoltarea instrumentului Gravity, care permite captarea luminii prin patru lentile, creând imagini cosmice foarte detaliate.

Comparând aceste noi rezultate cu observaţiile precedente, ei au constatat că WOH G64 a devenit mai puţin luminoasă pe parcursul ultimului deceniu.

Steaua menţionată „a suferit o schimbare semnificativă pe parcursul ultimilor zece ani, oferindu-ne o oportunitate rară de a observa viaţa unei stele în timp real”, a declarat Gerd Weigelt, coautor al studiului şi profesor de astronomie la Institutul Max Planck din Bonn, citat în acelaşi comunicat.

În ultimele etape de viaţă, înainte să explodeze în supernove, supergigantele roşii îşi pierd straturile exterioare de gaz şi de praf în timpul unui proces care poate dura sute de mii de ani.

Oamenii de ştiinţă care au monitorizat-o pe WOH G64 cred că materialele expulzate ar putea fi responsabile de fenomenul de „întunecare” şi că acest lucru ar putea însemna că steaua a intrat într-o nouă fază a ciclului ce marchează sfârşitul vieţii sale.

„Sau ar putea reveni la starea ei precedentă după un anumit timp, deşi nu ştim cât timp ar putea să dureze acest lucru. Tocmai din acest motiv noi credem că este important să supraveghem această stea, observând-o cu diferite telescoape şi instrumente”, a subliniat Keiichi Ohnaka.

Pe măsură ce steaua se întunecă, devine din ce în ce mai dificil să se obţină alte imagini detaliate, chiar şi cu ajutorul VLTI. Însă actualizările prevăzute ale instrumentelor telescopului ar putea schimba datele problemei în curând.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#soare #stea

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.