Din oraşul Mariinka, aflat în regiunea Donețk din estul Ucrainei, nu a mai rămas aproape nimic. Ministerul de Externe din Ucraina a postat duminică pe Twitter imagini dezolante cu Mariinka. Orașul este „distrus până la pământ”, au transmis autoritățile ucrainene, relatează Sky News. Șeful poliției lui Mariinka, Artem Schus, a declarat că orașul său este „complet distrus”.

În afară de soldați, Mariinka a fost complet evacuată pentru că „nu există nicio modalitate ca populația civilă să trăiască acolo”, a declarat domnul Schus pentru AP săptămâna trecută. El crede că forțele ruse distrug în mod deliberat ruinele pentru a „distruge toată acoperirea, indiferent dacă este un adăpost civil sau o instalație militară”.

„Ei distrug totul pentru că, cu tactica lor, nu pot învinge trupele noastre și recurg la distrugerea tuturor viețuitoarelor”, mai spune Schus.

Forțele Terestre ale Armatei Ucrainene au anunţat că au respins, sâmbătă, peste 130 de atacuri ale ruşilor în Bahmut, iar oraşul încă rezistă, în ciuda presiunii enorme prin care trupele de invazie încearcă să încercuiască localitatea.

Forțele aeriene ucrainene au lansat 18 atacuri asupra bazelor ruseşti şi au lovit un sistem de apărare antiaeriană, un depozit de muniţie şi un pod. De cealaltă parte, forţele ruseşti au lansat şase atacuri cu rachetă, 24 de lovituri aeriene şi 65 de atacuri cu lansatoare multiple de rachetă.

În urma atacurilor au fost şi victime civile în rândul ucrainenilor. O femeie şi un bărbat au murit în timpul bombardamentelor ruseşti, iar alte şapte persoane au fost rănite. Grupul încerca să fugă din oraşul asediat. În prezent, în Bahmut mai sunt în jur de 4.000 – 4.500 de civili, care se adăpostesc în buncăre, potrivit viceprimarului. Forţele ruseşti încearcă să captureze oraşul Bahmut încă din luna mai a anului trecut. În ultima săptămână, forţele de invazie au făcut avansuri graduale, în încercarea de a încercui oraşul.

„Forţele ruseşti par să-şi fi asigurat suficiente poziţii strategice de unde să încerce manevrele de încercuire, dar nu au reuşit să obţină retragerea forţelor ucrainene. O încercuire a oraşului nu pare plauzibilă pe termen scurt”, se arată într-o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW). Luptele din ultimele zile au dus la pierderi masive de vieţi în rândul soldaţilor.

Potrivit Forțelor Terestre ale Armatei Ucrainene, 820 de soldaţi ruşi au murit de vineri până sâmbătă. Numărul total de decese în rândul trupelor de invazie este estimat la 152.190 de la începutul războiului, potrivit armatei ucrainene.

#razboi #Ucraina

Companiile Turbo Energy Power și MASS denunță licitația pentru construcția stației de epurare de la Soroca. Consorțiul solicită o verificare tehnică independentă, înainte ca procedura să meargă mai departe. Miza este una de ordinul milioanelor. Reprezentanții celor două companii susțin că oferta declarată câștigătoare este cu peste 700 de mii de euro mai scumpă, ceea ce înseamnă aproximativ 14 milioane de lei. Potrivit consorțiului, avantajul tehnic care ar fi decis licitația se bazează pe indicatori privind consumul de energie pe care aceștia îi consideră imposibil de atins în condiții reale de funcționare.

Într-o conferință de presă la IPN, managerul de proiect al Turbo Energy Power, Grigore Tentiuc, a declarat că demersurile nu urmăresc blocarea proiectului, ci verificarea modului în care a fost evaluată oferta câștigătoare. Potrivit lui, municipiul Soroca are nevoie de o stație modernă de epurare, însă proiectul trebuie realizat în baza unor parametri tehnici care pot fi confirmați în condiții reale de exploatare.

Acesta a explicat că ofertantul desemnat câștigător a obținut 98,99 puncte din 100 la componenta tehnică, în timp ce asocierea reprezentată de Turbo Energy Power a acumulat 33,15 puncte. Potrivit acestuia, diferența a fost determinată în mare parte de consumurile de energie declarate de ofertanți, un consum mai redus aducând un punctaj tehnic mai mare.

Reprezentantul companiei a adus drept exemplu consumul declarat pentru pomparea apelor uzate la o înălțime de aproximativ 45 de metri. Potrivit calculelor prezentate de consorțiu, oferta câștigătoare ar prevedea un consum de aproximativ 0,081-0,085 kWh pentru un metru cub de apă, în timp ce energia minimă teoretică necesară ar fi de aproximativ 0,12 kWh, chiar înainte de luarea în calcul a pierderilor și a randamentului instalațiilor. Consorțiul clasat pe locul doi a declarat, în schimb, un consum de aproximativ 0,3 kWh pentru un metru cub, transmite IPN.

Tentiuc susține că acceptarea unor asemenea parametri ar fi permis acordarea punctajului tehnic care a compensat diferența de preț dintre cele două oferte. Potrivit lui, dacă valorile invocate nu pot fi confirmate tehnic, statul riscă să achite cu peste 700 de mii de euro mai mult pentru proiect.

Reprezentantul consorțiului a precizat că au fost expediate demersuri către mai multe instituții, inclusiv către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, însă răspunsurile primite sunt considerate insuficiente. Totodată, managerul de proiect a declarat că situația a fost sesizată Centrului Național Anticorupție, iar reprezentanți ai consorțiului au fost audiați în calitate de martori. Potrivit acestuia, compania a fost informată că sesizarea sa privind presupuse fapte de corupție, abuz de serviciu și favorizare a fost transmisă organului de urmărire penală. Consorțiul solicită verificarea modului în care au fost acceptate valorile energetice și dacă acestea au fost supuse unei evaluări tehnice.

Avocata consorțiului, Cristina Smolevschi, a explicat că licitația, parte a unui proiect finanțat de Banca Mondială, nu este guvernată de mecanismul obișnuit al achizițiilor publice naționale. Potrivit acesteia, rezultatul nu poate fi contestat la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor, astfel încât participanții nu dispun de traseul obișnuit de contestare și control judecătoresc aplicabil achizițiilor publice din Republica Moldova.

Smolevschi a declarat că, în aceste condiții, consorțiul a sesizat Președinția, Consiliul Național de Securitate, comisii parlamentare, Guvernul și Curtea de Conturi. Potrivit avocatei, demersurile au ajuns în cele din urmă la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care a comunicat că procedura s-a desfășurat legal și transparent. Reprezentanta consorțiului susține însă că autorităților nu li s-a cerut desemnarea unui alt câștigător, ci verificarea procedurii și a parametrilor care au stat la baza evaluării.

În consecință, consorțiul solicită suspendarea semnării contractului până la verificarea independentă a consumurilor energetice declarate de ofertantul câștigător și a modului în care acestea au fost evaluate. De asemenea, cere continuarea investigațiilor CNA, audierea persoanelor implicate în procesul de evaluare și informarea Băncii Mondiale despre situația semnalată. Reprezentanții consorțiului propun ca verificarea tehnică să fie realizată de experți independenți, inclusiv specialiști ai Universității Tehnice a Moldovei, companii specializate sau experți internaționali.