Imagini apocaliptice vin din Indonezia, unde un vulcan a erupt duminică, provocând distrugeri semnificative din cauza lavei care a făcut prăpăd în regiune. Cel puțin nouă persoane și-au pierdut viața. Nori uriași de cenușă și roci incandescente s-au ridicat în atmosferă. În dimineața zilei de luni, autoritățile au evacuat mai multe sate situate în apropierea vulcanului, scrie CNN.

Erupția de la Muntele Lewotobi Laki Laki, care a avut loc imediat după miezul nopții de luni, a aruncată cenușă groasă de culoare maronie la o înălțime de 2.000 de metri, lovind un sat din apropiere și provocând incendii în mai multe gospodării, inclusiv la o mănăstire a călugărițelor catolice, conform declarațiilor lui Firman Yosef, oficial al postului de monitorizare a vulcanilor.

Agenția de gestionare a dezastrelor a redus numărul deceselor cunoscute de la un raport anterior de nouă, afirmând că a primit informații actualizate de la autoritățile locale. Agenția a precizat că încă se colectează informații cu privire la amploarea victimelor și a pagubelor, în timp ce mass-media locale au raportat că mai multe persoane au fost îngropate în casele prăbușite, potrivit antena3.ro.

Se estimează că cel puțin 10.000 de persoane au fost afectate de erupție în districtul Wulanggitang, în cele șase sate adiacente: Pululera, Nawokote, Hokeng Jaya, Klatanlo, Boru și Boru Kedang.

O călugăriță din satul Hokeng a murit, iar alta este dată dispărută, a declarat Agusta Palma, șefa Fundației Sfântul Gabriel care coordonează mănăstirile din insula predominant catolică.

„Călugărițele noastre au fugit în panică sub o ploaie de cenușă vulcanică în întuneric,” a spus Palma.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Imagini și clipuri video distribuite pe rețelele sociale arată tone de resturi vulcanice acoperind casele până la acoperiș în sate precum Hokeng, unde materialul vulcanic fierbinte a provocat incendii. Aceasta este a doua erupție vulcanică din Indonezia într-o săptămână.

Muntele Marapi din provincia Sumatra de Vest, unul dintre cei mai activi vulcani din țară, a erupt la 27 octombrie, aruncând coloane groase de cenușă de cel puțin trei ori și acoperind satele din apropiere cu resturi, însă nu au fost raportate victime.

#erupție de vulcan #imagini #Indonezia

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.