Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

Imagini dezolante de la Soroca: Apa din Nistru s-a retras, iar mai mult de jumătate din albie a rămas descoperită

01 Oct. 2026, 13:04
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Cătălina Boico
01 Oct. 2026, 13:04 // Actualitate //  Cătălina Boico

Imagini dezolante surprinse pe râul Nistru, în municipiul Soroca. Pe anumite sectoare, apa mai acoperă doar aproximativ două treimi din albia firească a râului. O astfel de situație poate fi observată și în partea de jos a municipiului, în apropierea autogării.

Retragerea apei a lăsat descoperită mai mult de jumătate din albia Nistrului, scrie Observatorul de Nord. Ecologiștii avertizează de zeci de ani asupra stării râului și a consecințelor la care s-ar putea ajunge, însă semnalele de alarmă nu au fost auzite de factorii de decizie.

„Iată ce se întâmplă când oamenii nu conștientizează adevărata valoare a naturii. Când își aduc aminte de mediu doar de Ziua Mediului și de Nistru, doar în ultima zi a lunii mai, ziua de duminică a lunii mai. Iată acum, merg pe Nistru. Pe fundul râului care era acum câteva săptămâni. Fix în drept cu orașul Soroca. Păcat. Păcat că oamenii nu conștientizează adevărata importanță a naturii, a mediului”, a spus autorul fimulețului. 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că Republica Moldova se confruntă în această perioadă cu o criză hidrologică fără precedent. În acest context, autoritățile au instituit, începând cu 26 septembrie, stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile.

Pe Nistru, Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis Cod Roșu pentru sectorul Naslavcea-Camenca. În unele zone, debitul râului a scăzut la doar 10-15% din valorile normale, iar stația de captare din Chișinău este considerată de Ministerul Mediului unul dintre cele mai vulnerabile puncte în actuala situație.

O problemă majoră o reprezintă și nivelul critic al lacului de acumulare Novodnistrovsk din Ucraina, unde volumul de apă a scăzut cu peste 10 metri.

Situația este dificilă și pe râul Prut, unde nivelul lacului de acumulare Costești-Stânca a scăzut cu 1,28 metri într-o singură lună, iar debitul evacuat a fost redus la 14 metri cubi pe secundă. Potrivit autorităților, dacă nivelul apei va mai scădea cu 72 de centimetri, există riscul ca evacuarea acesteia să nu mai fie posibilă din punct de vedere tehnic. În acest caz, ar putea fi afectată aprovizionarea cu apă a mai multor raioane dependente de această sursă, printre care Ungheni, Cahul, Cantemir, Glodeni, Fălești și Leova.

Totodată, în cadrul ședinței Guvernului din 30 septembrie, Vasile Tofan a spus că Guvernul a făcut tot ce a fost posibil ca să prevină criza apei și cere o critică constructivă, după ce Ministerul Mediului a anunțat că Ucraina nu mai poate deversa spre Moldova un debit mai mare decât cel care intră în lacul de la Novodnistrovsk.

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 08:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
06 Nov. 2026, 08:27 // Slider //  Valentina Buza

Iarna 2026 – 2027 ar putea fi mai blândă decât în mod obișnuit în mare parte din Europa, potrivit celor mai recente estimări sezoniere realizate de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Datele indică o probabilitate mai mare de temperaturi peste mediile climatologice în vestul continentului, în perioada decembrie 2026 – februarie 2027.

Conform prognozei, cele mai mari șanse pentru o iarnă mai caldă decât în mod normal apar în mare parte din vestul Europei. În schimb, în nordul și nord-estul continentului, temperaturile ar putea fi mai apropiate de valorile obișnuite pentru această perioadă a anului.

Estimările ECMWF oferă o primă imagine asupra evoluției vremii în următoarele luni de iarnă, însă nu reprezintă o prognoză exactă a temperaturilor sau a condițiilor meteorologice din fiecare țară.

Modelul sezonier european analizează mai multe scenarii posibile de evoluție a vremii, iar cele mai recente estimări se bazează pe 51 de simulări meteorologice. Acestea indică probabilitatea unor abateri de temperatură față de mediile climatologice (n.r. anomalii termice), nu valorile exacte care vor fi înregistrate.

Prin urmare, semnalul unei ierni mai calde nu exclude apariția unor episoade de frig, a ninsorilor sau a unor perioade cu temperaturi negative. Chiar și într-un sezon cu o medie termică peste normal, pot exista intervale cu vreme severă și schimbări importante de temperatură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O posibilă explicație pentru tendința termică indicată de unele estimări sezoniere este și instalarea fenomenului El Niño. Acesta reprezintă o încălzire anormală a apelor de suprafață din zona centrală și estică a Oceanului Pacific ecuatorial și poate influența circulația atmosferică la nivel global.

Efectele sale se pot resimți la distanțe mari de regiunea Pacificului, prin modificarea unor tipare de circulație atmosferică.

Totuși, legătura dintre El Niño și vremea din Europa este complexă și nu permite încă stabilirea directă a temperaturilor care vor fi înregistrate într-o anumită țară.