Noi imagini de satelit obţinute de CNN arată că Rusia ar putea pregăti un alt test cu noua sa racheta de croazieră cu propulsie nucleară, cunoscută sub numele de „Skyfall”, o armă controversată concepută pentru a învinge sistemele de apărare ale SUA, potrivit postului american de televiziune.

Fotografiile, capturate la 16 august de societatea comercială pentru imagini prin satelit Capella Space, oferă „puternice indicii că Rusia se pregătea să testeze o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară” de pe o platformă cunoscută situată în apropierea Cercului Polar, au declarat experţi de la Institutul de studii internaţionale Middlebury al Centrului pentru cercetări de neproliferare, care au analizat fotografiile pentru CNN.

Responsabili americani au declarat că au cunoştinţă că Rusia ar putea pregăti un alt test cu ceea ce ea numeşte racheta „Burevestnik” ca parte a programului său de armament avansat, potrivit unei surse apropiate dosarului.

CIA a refuzat să comenteze informaţia, iar Pentagonul şi Ministerul rus al Apărării n-au răspuns imediat la o solicitare a CNN de a o comenta.

„Utilizarea unui reactor nuclear ar conferi, în principiu, rachetei de croazieră o raza de acţiune nelimitată, ceea ce i-ar permite să depăşească radarele şi interceptorii sistemului de apărare antirachetă american”, potrivit cercetătorului Jeffrey Lewis, expert în armament la Institutul Middlebury, care a examinat imaginile înregistrate din satelit.

Unii experţi au numit arma drept „Cernobîl zburător”

Totuşi, există „întrebări substanţiale cu privire la faptul dacă sistemul poate fi pus să funcţioneze cu succes, fără a mai vorbi despre ameninţarea pe care testarea acestui sistem o poate aduce mediului şi sănătăţii umane”, adaugă el.

Aceste riscuri i-au determinat pe unii experţi să numească arma drept „Cernobîl zburător”, a declarat Lewis la CNN, amintind că efortul din august 2019 de a recupera o rachetă de acest tip care se scufundase în Marea Albă a condus la o explozie soldată cu moartea a cinci membri ai personalului tehnic rusesc.

La vremea respectivă, Lewis declarase pentru CNN că imaginile prin satelit sugerează că incidentul ar putea fi legat de dezvoltarea unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară.

Rusia a efectuat cel puţin un zbor de testare a acestei rachete de croazieră cu propulsie nucleară de pe aceeaşi platformă din apropierea Cercului Polar în noiembrie 2017. Se pare că Moscova ar fi efectuat alte teste în lunile următoare, dar niciunul nu a fost considerat ca reuşit, informează Agerpres.

În martie 2018, Putin a publicat un videoclip cu testul unei rachete de croazieră cu energie nucleară

În martie 2018, preşedintele rus Vladimir Putin a publicat un videoclip cu testul unei rachete de croazieră cu energie nucleară, care a permis cercetătorilor din surse deschise (open-source), inclusiv analişti de la Middlebury Institute, să identifice locul unde a fost efectuat testul, a declarat Lewis pentru CNN.

Cercetătorii au supravegheat acest loc în ultimele luni şi imaginile din satelit realizate de societatea comercială Planet în timpul verii au arătat nave cargo vizitând această platformă, precum şi echipamente aduse într-o zonă de sprijin, potrivit lui Lewis.

Mai recent, Rusia a emis „un aviz către navigatori” ca avertizare cu privire la lucrări periculoase care ar urma să se desfăşoare în perioada 15-20 august în apropiere de cunoscutul loc de testare a rachetei „Burevestnik” de la Pankovo, pe insula Novaya Zemlia.

„Un obiect de mari dimensiuni pe rampa de lansare, posibil racheta SSC-X-9 Skyfall”, observat după retractarea adăpostului

„O imagine radar de înaltă rezoluţie făcută la 16 august a arătat că personalul rus a ridicat un mare adăpost pentru a proteja de intemperii racheta şi personalul care pregătea lansarea”, potrivit lui Lewis.

„Acest adăpost a fost retractat, dezvăluind un obiect de mari dimensiuni pe rampa de lansare, posibil racheta SSC-X-9 Skyfall”, a spus el. „Există, de asemenea, un număr semnificativ de obiecte lângă platforma de lansare care sunt probabil vehicule şi containere de transport. Niciunul dintre ele nu era prezent ultima oară când situl a fost fotografiat din satelit în luna iunie”.

Rusia şi-a modernizat armele nucleare strategice şi sistemele lor de transportare pentru a contracara SUA şi NATO şi pentru a-şi afirma pretenţia de a fi o putere militară majoră, provocând temeri cu privire la o nouă cursă a înarmărilor nucleare, în timp ce SUA intenţionează, de asemenea, să îşi modernizeze arsenalul nuclear.

În vreme ce Moscova şi Washingtonul au prelungit cu încă cinci ani tratatul de dezarmare nucleară „New START” în februarie, la scurt timp după preluarea mandatului de către Joe Biden, SUA s-au retras din două acorduri istorice de control al armamentului cu Rusia, Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF) în 2019 şi Tratatul Cer Deschis în 2020.

#Rusia #satelit

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.