Economia Republicii Moldova a început anul 2026 cu o creștere modestă. Potrivit datelor preliminare publicate de Biroul Național de Statistică, Produsul Intern Brut (PIB) s-a majorat cu doar 0,4% în trimestrul I al acestui an comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Deși indicatorul rămâne pe plus, ritmul de creștere este unul redus.

Industria și comerțul au ținut economia pe linia de plutire

Creșterea economică a fost susținută în principal de industria prelucrătoare, care a înregistrat un avans de 6,1%, contribuind cu 0,5 puncte procentuale la creșterea PIB. De asemenea, comerțul cu ridicata și cu amănuntul a avut o evoluție pozitivă, cu o majorare de 2,7%, generând un aport de 0,4 puncte procentuale.

Printre sectoarele care au impulsionat economia se mai numără:
producția și furnizarea de energie electrică și termică (+13,4%);
transportul și depozitarea (+6,6%);
sănătatea și asistența socială (+2,8%);
serviciile administrative și de suport (+14,3%);
agricultura (+4,6%).

Aceste domenii au compensat parțial pierderile din alte ramuri importante ale economiei.

Imobiliarele, IT-ul și construcțiile trag economia în jos

În contrast, unele dintre cele mai dinamice sectoare din ultimii ani au înregistrat scăderi semnificative. Cel mai mare impact negativ l-au avut tranzacțiile imobiliare, unde valoarea adăugată brută s-a redus cu 7,8%, diminuând PIB-ul cu 0,7 puncte procentuale. Totodată, sectorul informațiilor și comunicațiilor, unul dintre motoarele de creștere din ultimul deceniu, a scăzut cu 8,1%, contribuind negativ cu 0,7 puncte procentuale.

Construcțiile au înregistrat o contracție și mai accentuată, de 12,9%, ceea ce a redus PIB-ul cu 0,6 puncte procentuale.

Exporturile cresc, investițiile scad

Volumul exporturilor de bunuri și servicii a crescut cu 10,8%, contribuind cu 3,6 puncte procentuale la evoluția pozitivă a PIB. Și consumul populației a continuat să crească, cu 1,8%, ceea ce arată că gospodăriile casnice au rămas principalul motor al economiei.

În schimb, formarea brută de capital – indicator care reflectă investițiile în economie – a scăzut cu 3,9%. Această evoluție este considerată de economiști unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale, deoarece investițiile sunt esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung și pentru crearea de noi locuri de muncă.

Creșterea importurilor cu 1,5% a avut, de asemenea, un efect negativ asupra PIB.

În comparație cu alte țări europene, Republica Moldova se situează sub media regională în ceea ce privește ritmul de creștere economică. În primul trimestru al anului 2026, PIB-ul a crescut cu:

5,8% în Danemarca;
3,3% în Polonia;
3,1% în Macedonia de Nord;
2,9% în Bulgaria;
2,5% în Turcia.

Media statelor din Uniunea Europeană a fost de 0,6%, ușor peste nivelul înregistrat de Republica Moldova. Totuși, Moldova a avut o performanță mai bună decât România, unde economia s-a contractat cu 1,5%, și decât Ucraina, care a raportat o scădere de 0,6%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza economica #economie #PIB

Tendința de scădere a aportului ape în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk continuă să se agraveze, afirmă ministrul Mediului, Gheorghe Hajder. Potrivit oficialului, în ultimele 5 zile, media zilnică a debitului de intrare a scăzut la doar 19 m³/s (față de media de 38 m³/s înregistrată la începutul lunii).

Luni indicatorul era 15 m³/s, marți – 29 m³/s, miercuri – 19 m³/s, joi – 18 m³/s, iar vineri a înregistrat un nou record negativ istoric de 14 m³/s.

„Această tendință negativă începe să afecteze direct debitele din aval. Dacă până la data de 20 august deversările din lacul de acumulare Dubăsari au fost menținute la un nivel de 77–78 m³/s, ieri debitul a fost redus la 72 m³/s, iar pentru astăzi este preconizată o scădere suplimentară până la 65 m³/s. Situația devine din ce în ce mai tensionată pentru întregul ecosistem al fluviului, pentru aprovizionarea și gestionarea resurselor de apă”, informează ministrul.

Funcționarul a mai notat pe rețelele de socializare că Ministerul Mediului se află în contact permanent cu toate instituțiile de resort, inclusiv cu autoritățile din Ucraina, iar la finalul acestei luni va avea loc o nouă ședință extraordinară cu responsabilii din țara vecină.

În context, consumatorii, agenții economici și autoritățile locale sunt rugate să monitorizeze stațiile de captare, să utilizeze responsabil apa, să reducă pierderile din rețea și să stopeze consumul nejustificat.

Și primarul Capitalei, Ion Ceban, a comunicat despre scăderea debitului în lacul de la Dubăsari. Edilul a punctat că autoritățile municipale sunt pregătite să pornească toate pompele instalate în ultima perioada la stația de captare, iar locuitorii nu vor rămâne fără apă.

„Suntem gata ca la Stația de Captare să pornim toate pompele pe care le-am instalat în ultima perioadă pentru a capta apa și a o aduce în stație, pentru ca aceasta să nu se oprească și să continuăm aprovizionarea locuitorilor. Barajul construit, la fel, ne ajută să menținem apa în zona Stației de Captare. În acest sens, avem o comunicare permanentă și un schimb de date cu prim-ministrul. Primăria Chișinău a întreprins toate măsurile posibile și necesare în situații negative, în cazul în care apa va fi diminuată pe râul Nistru”, a transmis Ion Ceban.

#apa #Gheorghe Hajder #Ion Ceban #Nistru #statii de captare