Autoritățile din România informează că, începând de miercuri, 22 decembrie, începând cu ora 15:30 s-au ridicat restricțiile de circulație instituite pe Podul peste râul Prut, la Galați (România – Giurgiulești – Republica Moldova) situat pe DN 2B la km 149+841. De menționat că, în perioada efectuării lucrărilor, circulația s-a desfășurat semaforizat pe o singură bandă.

Lucrările de consolidare ale podului au fost realizate în conformitate cu graficul convenit și se află în avans cu 2 luni față de termenul contractual.

„Acestea au constat în consolidarea grinzii cu zăbrele la Clasa 1 de încărcare, șablare și vopsire tablier, reparații la placa de beton armat care susține calea pe pod, refacerea căii rutiere pe pod și a trotuarelor, amplasarea de parapeți pietonali noi precum și efectuarea de lucrări de reabilitare/reparații la racordări cu terasamentele”.

Valoarea contractului de proiectare și execuție este de 5.837.389 lei fără TVA, iar antreprenor este Luconsa BM SRL.

Podul în lungime de 125,2 m a fost construit în anul 1949.

#benzi de circulatie #circulatie #pod

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.