Prelucrarea justificată a datelor cu caracter personal

Contractul cu persoanele împuternicite de operatori trebuie să conțină clauze privind securitatea datelor personale, perioadele de stocare a datelor, cerințele tehnice și organizaționale. Este important ca operatorul să reglementeze în politica sa sau în regulamentul care descrie sistemul în care sunt prelucrate aceste date și transmise către terți, mijloacele de livrare a acestor date personale către persoana împuternicită, dar și modalitatea prin care aceste date ajung înapoi la operatorul de bază. Recomandabilă este transmiterea fizică a datelor, în temeiul actelor de predare-primire, cu evidență riguroasă sau prin mijloace electronice, cu condiția criptării, mai ales în cazul datelor cu caracter special.

Orice prelucrare a datelor cu caracter personal este justificată dacă scopul este legal, fiind identificat de către operator.

„Pentru a înțelege dacă sistemele pe care le deținem sau informațiile pe care le prelucrează operatorul se încadrează în limitele prevăzute de lege, fiecare operator trebuie să identifice, în primul rând, ce sisteme deține. În cazul companiilor cu angajați, sunt două sisteme : de evidență contabilă și de resurse umane. Dacă compania respectivă prestează anumite servicii către terți, apare și sistemul clienților care beneficiază de anumite servicii, dar și alte tipuri de sisteme pe care companiile în mod normal le dețin”, a declarat Inna Soțchi, partener, Bivol Soțchi & Partners.

În prezent, potrivit legislației RM, sistemele care se referă la datele cu caracter personal, urmează să fie notificate la Centrul Național pentru Protecția Datele cu Caracter Personal. Urmează a fi aprobate anumite modificări ale legislației, în mod special ce țin de obligația notificării sistemelor. Prin urmare, notificarea s-ar putea să nu fie obligatorie, însă nu scutește operatorul de îndeplinirea obligațiilor pe care le are. Este vorba despre aprobarea unei politici de securitate, verificarea tuturor sistemelor, aprobarea unui regulament pentru fiecare sistem, deținerea contractuală a clauzelor de confidențialitate privind respectarea drepturilor subiecților datelor cu caracter personal etc.

„O activitate bună între companii, dar și dezvoltarea echilibrată a startup-urilor începe de la cunoașterea legislației în vigoare. Protecția Datelor cu Caracter Personal este o directivă foarte importantă, care nu trebuie ignorată, din contra, există un șir de criterii specifice pe care orice companie trebuie să le respecte și să le urmeze. În acest context, Fintech Moldova este acea legătură care tinde să susțină și să sprijine acești actori în calea lor de dezvoltare”, a conchis Ștefan Nistor, coordonator Fintech Moldova.

Evenimentele pe diferite tematici de compliance și regulatory framework stabilite pentru sectorul financiar din Moldova se vor desfășura în penultima zi de joi a lunii, până în luna octombrie inclusiv și sunt realizate de Fintech Moldova, cu susținerea partenerilor externi de dezvoltare USAID și ambasada Suediei, în cadrul proiectului TEKWILL.

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.