Iodul este o substanță necesară pentru organismul uman, dar administrarea necontrolată a acestuia poate avea efecte negative asupra sănătății, provocând intoxicații acute și cronice. Fenomenul intoxicației cu iod este numit în medicină – iodism. Boală care poate decurge sub formă cronică sau acută.

„Unul din efectele negative și dăunătoare se manifestă printr-o arsură gravă a mucoasei întregului tract digestiv. Durerile excretoare din cauza unei arsuri a sistemului digestiv poate aduce la apariția șocului anafilactic”, spun medicii din cadrul ANSP.

Potrivit specialiștilor, administrarea necontrolată a iodului poate prezenta riscuri în funcționarea glandei tiroide, fiind observată o scădere a imunității și dezvoltarea unor boli (afectarea ochilor – dezvoltarea proceselor inflamatorii, a conjunctivitei, precum și a blefaritei; iododermă – dermatită gravă, acnee și urticarie).

O supradoză de iod poate duce la cazuri severe, care sunt însoțite de simptome, cum ar fi:

reacții alergice;
umflarea laringelui și a cavității nazale se dezvoltă treptat;
respirație grea, respirație șuierătoare;
leșin;
dispnee;
pielea – palidă, există o ușoară bluență;
presiunea scade;
pot fi prezente iluzii, diverse halucinații;
se poate dezvolta coma;

Astfel, în scopul evitării apariției intoxicațiilor cu iod, medicii recomandă insistent populației să se abțină de la administrarea necontrolată a preparatelor de iod și să urmeze sfatul medicului privind cantitatea de iod pe care urmează să o administreze.

În cazul apariției intoxicațiilor acute cu iod, apelați serviciul de urgență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #arsuri #intoxicatii #iod

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.