Primăria Municipiului Chișinău informează că duminică, 26 mai 2024, în intervalul 00:00 – 18:00, va fi suspendat traficul rutier pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, tronsonul cuprins între strada Mitropolit Gavriil Bănulescu – Bodoni și strada Ismail, inclusiv la traversarea intersecțiilor pe tronsonul nominalizat.

Măsura a fost luată în legătură cu desfășurarea unui maraton sportiv cu genericul „Legal Half Marathon Chișinău”, organizat de AO „Uniunea Juriștilor din Moldova”, în colaborare cu Primăria Chișinău.

În perioada menționată, transportul public care traversează centrul orașului va fi redirecționat pe străzile adiacente, după cum urmează:

TROLEIBUZE:

Rutele nr. 1, nr. 5, nr. 8 și nr. 22, în direcții Gării – de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, str. Ciuflea și în continuare pe traseele stabilite; în direcția Pieței Dimitrie Cantemir – de pe bd. C. Negruzzi pe str. Ciuflea, str. București, str. A. Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henri Coandă, Piața Dimitrie Cantemir și în continuare pe traseele stabilite;
Ruta nr. 4, în direcția Gării: de pe str. A. Șciusev pe str. București, str. Ciuflea, bd. C. Negruzzi și în continuare pe traseul stabilit; în direcția spre sectorul Buiucani: de pe bd. C. Negruzzi pe str. Ciuflea, str. București și în continuare pe traseul stabilit;
Ruta nr. 2, de pe str. Gheorghe Asachi pe străzile: Pan Halippa, Ismail, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit;
Itinerarul rutelor nr. 7, nr. 12, nr. 25, nr. 16 și nr. 32 – se scurtează până la str. Columna;
Itinerarul rutei nr. 10 se divizează în două părți:

ruta nr. 10A: bd. Moscova – str. Columna;
ruta nr. 10B: str. Miorița – str. București;

Ruta nr. 20, în direcția str. V. Dokuceaev: de pe bd. C. Negruzzi pe str. Ciuflea, str. București, str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni, str. A. Mateevici, str. V. Alecsandri și în continuare pe traseul stabilit;
Rutele nr. 24 și nr. 28– se suspendă pe durata activităților;
Ruta nr. 29 – de pe str. Petricani pe str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henri Coandă, Piața Dimitrie Cantemir, Calea Ieșilor, cu întoarcere la Parcul „Alunelul”; iar în direcția str. Mircești – de pe str. Calea Ieșilor pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Mihai Viteazul și în continuare pe traseul stabilit;
Ruta nr. 30 – se scurtează până la str. Ismail.
Ruta nr. 34 – se scurtează până la str. Mihai Viteazul, după cum urmează: de pe Calea Ieșilor pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henri Coandă, Piața Dimitrie Cantemir, Calea Ieșilor și în continuare pe traseul stabilit;
Ruta nr. 36 – de pe str. Gh. Asachi pe str. Pan Halippa, str. Ismail, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, bd. C. Negruzzi, bd. D. Cantemir, str. Ismail, str. Pan Halippa, șos. Hâncești și în continuare pe traseul stabilit;

AUTOBUZE:

- Ruta nr. 5, se modifică după cum urmează: tur – de pe bd. Iu. Gagarin pe bd. D. Cantemir, str. Ismail, str. Alexandru cel Bun, str. Alexandr Pușkin și în continuare pe traseul stabilit; retur: de pe str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni pe str. Columna, str. Ismail, bd. D. Cantemir, bd. Iu. Gagarin și în continuare pe traseul stabilit.
- Ruta nr. 9, tur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Alexei Șciusev, str. București, str. Tighina și în continuare pe traseul stabilit; retur: de pe str. Ismail pe str. București, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henri Coandă și în continuare pe traseul stabilit.
- Ruta nr. 11, – de pe str. Ismail pe str. București, str. Alexei Șciusev, str. Mihai Viteazul, str. Columna, str. Henri Coandă, Piața Dimitrie Cantemir și în continuare pe traseul stabilit.
- Ruta nr. 24, tur: de pe str. Tighina pe str. Columna, str. Ismail și în continuare pe traseul stabilit; retur: de pe str. Alexandru cel Bun pe str. Tighina, până la stația terminus de autobuz existentă din str. Tighina, pe tronsonul cuprins între str. Alexandru cel Bun și str. Columna.
- Ruta nr. 26, tur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mihai Viteazul, str. Albișoara și în continuare pe traseul stabilit; retur: de pe bd. Renașterii Naționale pe bd. Grigore Vieru, str. Romană, bd. Grigore Vieru, str. Albișoara, str. A. Pușkin, str. Albișoara, str. Mihai Viteazul, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.
- Ruta nr. 46, tur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Șciusev, str. București, str. Ciuflea și în continuare pe traseul stabilit; retur: de pe str. Ciuflea pe str. C. Negruzzi, Piața Constantin Negruzzi, bd. C. Negruzzi, str. Ciuflea, str. București, str. A. Șciusev, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Primăria Municipiului Chișinău adresează scuzele de rigoare cetățenilor urbei pentru incomoditățile create, iar automobiliștii sunt îndemnați să ocolească zona cu sistări anunțate de trafic, pentru a evita formarea ambuteiajelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #maraton sportiv #trafic suspendat

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.