Începând de astăzi, 1, noiembrie, persoanele cu diabet zaharat de tip II, care au și insuficiență cardiacă, beneficiază de un nou medicament compensat cu denumirea comună internațională dapagliflozinum.

Costul medicamentului cu denumirea comună internațională dapagliflozinum este compensat în proporție de 50% din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM).

Dapagliflozinum aparține unei clase noi de preparate care conțin inhibitori specifici, utilizați în tratamentul diabetului zaharat. Totodată, medicamentul este recomandat de Comisia de specialitate în domeniul endocrinologiei a Ministerului Sănătății, fiind indicat pentru tratamentul de primă linie al persoanelor care au concomitent diabet zaharat de tip II și insuficiență cardiacă.

Conform estimărilor CNAM, circa zece mii de pacienți cu boli cronice vor beneficia de dapagliflozinum, pentru compensarea căruia din fondurile AOAM urmează să fie alocate anual 40 de milioane de lei.

Medicamentele respective vor putea fi ridicate din orice farmacie contractată de CNAM, la prezentarea rețetei prescrise de medicul de familie sau endocrinolog.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAM #diabet zaharat #medicamente #Ministerul Sănătății

Republica Moldova continuă să plătească scump pentru încălcările drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni. Datele prezentate marți, 9 septembrie, în cadrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități arată că, din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze împotriva Republicii Moldova, în 45 a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, în marea majoritate a dosarelor ajunse anul trecut la Strasbourg, statul moldovean a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor garantate cetățenilor. Raportul Agentului guvernamental scoate la iveală probleme care nu sunt deloc noi pentru Republica Moldova: procese inechitabile, acces limitat la justiție, tergiversarea examinării dosarelor, neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, încălcarea dreptului la proprietate, a dreptului la libertate și siguranță, dar și a dreptului la viață privată și de familie.

Astfel, în pofida reformelor anunțate în ultimii ani și a angajamentelor repetate privind consolidarea statului de drept, Republica Moldova continuă să ajungă la CtEDO pentru aceleași probleme sistemice.

Aproape 8 milioane de lei – nota de plată pentru erorile statului

În anul 2025, Republica Moldova a avut obligații pecuniare în valoare totală de 373 303 euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei, rezultate din hotărârile și deciziile Curții Europene. Deși Comisia juridică a remarcat că plățile către reclamanți au fost efectuate fără întârzieri, problema de fond rămâne alta: banii sunt achitați din bugetul public, adică din fondurile contribuabililor, în timp ce instituțiile și persoanele responsabile pentru încălcări ajung rareori să suporte consecințele. Ministerul Justiției a înaintat doar două acțiuni în regres și a sesizat în cinci cazuri Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări multe, probleme vechi

În perioada analizată, autoritățile au elaborat zeci de planuri și rapoarte privind executarea hotărârilor CtEDO. Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei i-au fost prezentate 26 de rapoarte de acțiuni, iar supravegherea a fost încetată în 34 de cauze. Totuși, cifrele privind noile condamnări demonstrează că închiderea unor dosare vechi nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor care au generat condamnările.

Comisia juridică a adoptat un șir de recomandări pentru consolidarea mecanismului de executare a hotărârilor CtEDO și prevenirea unor încălcări similare. Agentul guvernamental va trebui să prezinte semestrial informații privind progresele înregistrate și problemele rămase.