Republica Moldova solicită perioade de tranziție pentru aplicarea unor reguli fiscale europene, astfel încât adaptarea sistemului de impozitare să se facă treptat. Printre domeniile vizate se numără impozitarea tranzacțiilor imobiliare și a unor servicii de utilitate publică, facilitățile fiscale pentru agricultură, accizele la carburanți și regimurile fiscale din zonele economice libere și parcurile IT.

Subiectul a fost abordat pe 3 noiembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor, dedicate poziției de negociere a Republicii Moldova pentru Capitolul 16 – Fiscalitate, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, transmite radiomoldova.md

Solicitările privind perioadele de tranziție urmăresc să permită adaptarea graduală la cerințele europene, ținând cont de particularitățile economiei naționale și de impactul schimbărilor asupra cetățenilor și mediului de afaceri. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat că alinierea la normele europene trebuie făcută echilibrat, iar instituțiile trebuie pregătite pentru noile cerințe.

„Capitolul dedicat fiscalității este foarte important, deoarece vizează direct cetățenii și mediul de afaceri. Aducem schimbări în conformitate cu normele europene, care oferă soluții mai eficiente și beneficii pentru societate”, a afirmat ministra.

În ceea ce privește reformele necesare, autoritățile anunță că urmează să modernizeze administrarea fiscală, să simplifice și să digitalizeze serviciile pentru contribuabili și să consolideze capacitățile instituțiilor responsabile. Totodată, Republica Moldova trebuie să-și armonizeze treptat legislația privind TVA, accizele, impozitele directe și cooperarea dintre autoritățile fiscale.

Printre progresele deja înregistrate, Ministerul Finanțelor menționează dezvoltarea schimbului automat de informații fiscale, consolidarea cooperării internaționale și apropierea de standardele privind transparența și combaterea evaziunii fiscale. La consultări au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, mediului de afaceri, sindicatelor, patronatelor și partenerilor de dezvoltare.

Din cele 33 de capitole de negociere pentru aderarea la UE, grupate în șase clustere, Ministerul Finanțelor coordonează opt capitole. De asemenea, ministerul contribuie la componenta Managementul Finanțelor Publice din cadrul capitolului privind reforma administrației publice, având un rol important în pregătirea și implementarea reformelor necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Republica Moldova a deschis negocierile pe primul din cele șase clustere, „Valori fundamentale”, la 15 iunie 2026, în cadrul celei de-a doua Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Luxemburg. Ulterior, la 14 iulie, în cadrul conferinței de la Bruxelles, au fost lansate negocierile pentru Clusterul VI, „Relații externe”. Iar la 13 octombrie, Republica Moldova a deschis alte două clustere de negociere: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”.

Astfel, până în prezent, au fost deschise patru dintre cele șase clustere, iar autoritățile de la Chișinău și Bruxelles își propun să le deschidă și pe celelalte două până la sfârșitul anului 2026. Finalizarea negocierilor nu înseamnă automat aderarea la Uniunea Europeană. Ulterior, tratatul de aderare trebuie ratificat de toate cele 27 de state membre, procedură care poate dura între un an și doi ani, chiar și în cel mai optimist scenariu.

Republica Moldova se află într-un grup de patru țări pentru care Uniunea Europeană pregătește foi de parcurs, pe care le va prezenta pe 4 noiembrie. Corespondentul Companiei „Teleradio-Moldova” la Bruxelles, Dan Alexe, menționează că țara nu va primi o dată exactă pentru aderarea la Uniunea Europeană, însă absența unui calendar clar nu trebuie considerată un eșec al R. Moldova, întrucât și alte țări candidate se confruntă cu obstacole în procesul de aderare.

#reguli fiscale #Republica Moldova #UE

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.