Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #datorii #imprumuturi

Poeta canadiană Anne Carson a ignorat în repetate rânduri telefoanele Academiei Suedeze care încerca să-i anunțe că a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură, iar când a aflat vestea, a avut o reacție pe măsura stilului ei neconvențional: „Sunt toți nebuni”, a spus ea despre membrii Academiei, într-un interviu acordat televiziunii publice islandeze RUV.

„Au fost toate acele apeluri pe care le tot respingeam, pentru că eu închid mereu telefonul când sună”, a povestit Carson, în vârstă de 76 de ani.

Soțul ei a fost cel care a convins-o să sune înapoi, a declarat ea pentru Fundația Nobel.

Academia Suedeză a anunțat joi că o recompensează pe Carson „pentru opera sa îndrăzneață și inventivă care, într-un dialog jucăuș cu tradiția clasică, a creat noi forme pentru literatura contemporană”. Scriitoarea, care a dezvăluit în 2024 că suferă de boala Parkinson, este cunoscută pentru reinterpretările moderne ale mitologiei și Antichității grecești, care au deschis drumul unor noi forme de scriitură, scrie RFI.

Secretarul permanent al Academiei, Ingrid Carlberg, a declarat jurnaliștilor că a vorbit doar pentru scurt timp cu laureata. „Tot ce a apucat să-mi spună a fost că se află momentan în Islanda, unde ascultă vântul.” Carson locuiește o parte din an în Islanda din 2008 și a devenit între timp cetățean islandez.

Întrebată de RUV, pe marginea unui drum bătut de vânt, dacă Nobelul îi va schimba numărul de cititori, Carson, ținându-și strâns șapca pentru a nu-i zbura, a răspuns: „O să primesc un abțibild pe coperta cărților mele.”

Poezia sa contemporană inconfundabilă i-a adus mai multe premii literare importante în anii ‘90, printre care Lannan Award în 1996 și Pushcart Prize în 1997.

Un an mai târziu, „Autobiography of Red: A Novel in Verse”, inspirat liber din mitul grec al monstrului Gerion și al lui Heracle, dar transformat într-o poveste modernă despre un triunghi amoros gay, a fost primit cu entuziasm de critică.