Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor, scrie Bani.md.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #datorii #imprumuturi

Deputatul Partidului Nostru, Alexandr Berlinschii, a prezentat situația din ”Curtea Europeană” de pe strada Dokuceaev 2/2, unde lucrările durează de mai bine de un an, iar strada s-a transformat într-un adevărat șantier, cu șanțuri, noroi și tranșee pe care locatarii sunt nevoiți să le traverseze zilnic.

Reacția acestuia vine după ce Dorian Istratii, deputat PAS, s-a lăudat, într-o emisiune la Jurnal TV, cu rezultatele programului „Curți Europene” și cu cele aproximativ 15 curți deja date în exploatare în Chișinău. Berlinschii a prezentat imagini din curtea de pe strada Dokuceaev 2/2, unde locatarii sunt nevoiți să circule printre șanțuri, noroi și zone de șantier.

„Foarte frumos în declarații. Dar haideți să vedem și realitatea din teren. În curtea de pe strada Dokuceaev 2/2, oamenii așteaptă de mai bine de un an ca lucrările să fie finalizate. Iar între timp, sunt nevoiți să treacă zilnic prin șanțuri, noroi și adevărate tranșee pentru a ajunge acasă”, a declarat Berlinschii.

Deputatul i-a adresat o invitație lui Dorian Istratii să meargă la fața locului și să discute direct cu locatarii.

„Domnule Istratii, aceasta este «curtea europeană» cu care vă lăudați? V-am invitat să veniți aici. Nu la televizor, nu în declarații și nu în prezentări frumoase. Veniți în curte și vorbiți cu oamenii. Întrebați-i ce înseamnă pentru ei această «curte europeană»”, a spus parlamentarul.

Potrivit lui Berlinschii, problema nu este faptul că lucrările sunt efectuate, ci modul în care acestea sunt organizate și perioada îndelungată în care locatarii sunt nevoiți să suporte condițiile de șantier.

„Problema este că voi habar nu aveți cum să construiți. Acești oameni sunt nevoiți zilnic să parcurgă acest drum prin tranșee”, a afirmat deputatul.

Berlinschii a pus sub semnul întrebării siguranța locatarilor, care trebuie să traverseze zilnic zona în care lucrările nu au fost finalizate.

Deputatul a îndemnat locuitorii să compare declarațiile despre „curți europene” cu situația reală din curțile în care lucrările sunt încă în desfășurare.