Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că organizează în 2024 cel mai mare exerciţiu militar în nordul Europei, de la terminarea Războiului Rece, la care vor participa peste 90.000 de militari. Acest exercițiu ar trebui să reprezinte o demonstrație de forță a Alianței Nord-Atlantice în baza articolului 5 al Tratatului de la Washington, tratatul de fondare a Alianței, care prevede că un atac împotriva unui aliat ar fi considerat un atac împotriva tuturor.

„Steadfast Defender 24 se va desfăşura după un scenariu Articol 5, când ţări aliate sunt atacate, va avea loc în Germania, Polonia şi Statele Baltice şi va pune în practică noile planuri de apărare ale Alianţei, aprobate la Summitul din 2023 de la Vilnius. Steadfast Defender va fi un teren de testare pentru exersarea planurilor de apărare interconectate ale NATO şi naţionale”, a declarat amiralul Rob Bauer, şeful militar al NATO, informează antena3.ro.

Pe lângă obiectivele ce ţin de pregătirea comandamentelor şi unităţilor militare, exerciţiul are şi un rol de descurajare a acţiunilor Rusiei şi dorinţei lui Putin de a reface ce a fost odată teritoriul URSS.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a modificat radical situaţia de securitate din Marea Baltică, iar NATO şi-a sporit substanţial prezenţa defensivă în regiune pe mare, pe uscat şi în aer”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White.

Au fost mai multe semnale de alarmă că Putin nu se va opri la Ucraina în caz că va câştiga războiul.

„Dacă Putin câştigă în Ucraina, există un risc real ca agresiunea sa să nu se oprească aici”, a avertizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la finalul anului 2023.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tot la finalul anului 2023, în timp ce se afla în România, la Grupul de luntă NATO de la Cincu, şeful Apărării din Belgia, amiralul Michel Hofman, avertiza că următoarele ţinte ale Kremlinului ar putea fi Republica Moldova şi ţările baltice. Ultimul avertisment a venit anul acesta de la generalul (r) David Petraeus, fost şef al CIA şi fost comandant al trupelor americane în Irak. Într-un interviu pentru CNN, acesta a precizat că „Putin nu se va opri dacă Rusia va câştiga în Ucraina. Republica Moldova şi statele baltice vor fi următoarele”, se arată într-o postare i a NATO ACT, citată de monitorulapararii.ro.

#anul 2024 #exercitiu #NATO

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.