Peste 6800 de persoane au beneficiat în anul 2024 de intervenții chirurgicale cardiovasculare, care au fost acopeite financiar din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Anunțul a fost făcut de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM).

Mai mult de 4900 sunt intervenţii minim-invazive la adulţi în cazul infarctului miocardic, 81 – operaţii minim-invazive pentru malformaţii congenitale, iar peste 1847 – alte operaţii cardiochirurgicale. Astfel, pentru intervenţiile chirurgicale cardiovasculare, anul trecut, din fondurile AOAM au fost direcţionate peste 417 milioane de lei.

„Costul unui caz tratat în cadrul programelor speciale de intervenţii chirurgicale cardiovasculare variază de la circa 54 de mii de lei per operaţie minim-invazivă la adulţi până la 83 de mii de lei în cazul intervențiilor cardiochirurgicale. Totodată, pentru procedura minim invazivă de schimbare a valvei aortice (TAVI) costurile acoperite din FAOAM se ridică la peste 550 mii lei per caz tratat.

Aceste costuri sunt determinate de cheltuielile pentru consumabilele costisitoare utilizate, cheltuielile legate de aplicarea tratamentului conform standardelor medicale şi protocoalelor clinice naţionale, asigurarea medicamentelor necesare, a condiţiilor hoteliere şi alimentaţiei pe durata spitalizării pacientului”, se arată în comunicatul emis de CNAM.

Totodată, în 2024, Compania Națională de Asigurări în Medicină a finanţat 504 de cazuri (cu 263 de cazuri mai mult față de anul 2023) în cadrul programului „Studiu electrofiziologic şi ablaţii”, care oferă acces la servicii moderne de diagnostic şi tratament al dereglărilor de ritm cardiac. Pentru aceste intervenții au fost alocate în jur de 17 milioane de lei, inclusiv pentru consumabile costisistoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, de operații chirurgicale cardiovasculare beneficiază în mod gratuit persoanele asigurate, internate în spital în mod programat sau în caz de urgenţă. Operaţiile sunt realizate, în 2025, în cadrul a șase instituii medicale (trei publice şi trei private), contractate de CNAM.

#2024 #CNAM #operatii cardiovasculare #persoane

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.