Republica Moldova a achitat anul trecut 162 200 de euro ca urmare a condamnărilor la CEDO. Iar timp de 27 de ani, de când R. Moldova a ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, statul a achitat reclamanților aproape 23 de milioane de euro. Datele au fost analizate de către Centrul de Resurse Juridice, care a prezentat nota analitică „Republica Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în 2024”.

Daniel Goinic, directorul Programului drepturile omului, a menționat într-o conferință de presă la IPN că suma despăgubirilor plătite de stat din 1997 și până în 2024 ar fi fost suficientă pentru a reforma sistemul penitenciar.

„Să construim un penitenciar nou, să administrăm eficient activitatea penitenciarelor din țară sau să achităm câteva sute de mii de pensii sau salarii medii pe economie”, a precizat Daniel Goinic.

Urmare a celor 616 hotărâri pronunțate timp de 27 de ani au fost constatate 812 violări. Cel mai frecvent Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea articolului 6 din Convenție – dreptul la procesul echitabil.

„Articolul 6 ține nemijlocit de activitatea judecătorului. Tot ce se întâmplă în judecată este dreptul la proces echitabil în perspectiva standardelor Convenției. Avem 251 de violări sau 30% din numărul total”, a menționat Daniel Goinic.

Un alt drept frecvent încălcat este dreptul la libertate și siguranță. Este faza urmării penale. Și anume, activitatea polițiștilor, procurorilor, CNA și alte organe de drept. Cât privește încălcarea articolului care prevede interzicerea relelor tratamente și a torturii, în linii mari ține de condițiile proaste de detenție.

„Pentru nimeni nu este secret că Penitenciarul nr. 13 este o problemă imensă pentru societatea moldovenească, în special pentru deținuți, unde drepturile lor sunt încălcate. Și aceasta din cauza condițiilor proaste de detenție, servicii medicale proaste etc.”, a menționat expertul.

În anul 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înregistrat 363 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, cu 44% mai puține decât în 2023. Totodată, anul trecut au fost pronunțate 17 hotărâri pe cauzele moldovenești, cifra fiind în descreștere cu 30% față de anul 2023.

În 2025, se împlinesc 15 ani de când CRJM analizează și publică sinteza condamnărilor Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEDO #condamnari #Moldova

Domeniul Tarry stone, cândva deținut de Charles Spencer, fratele prințesei Diana, este din nou scos la vânzare. Include căsuța în care Prințesa Diana și-a căutat refugiu cândva, scrie focus.de.

În 1997, cu doar câteva luni înainte de moartea sa, prințesa Diana l-a întâlnit pe Nelson Mandela la reședința oficială Genadendal din Africa de Sud. A stat într-o căsuță din Cape Town, care i-a servit drept refugiu. Casa face parte din domeniul Tarry stone, deținut cândva de fratele ei, Charles Spencer, care a vândut-o pentru prima dată în 2000.

Domeniul și-a schimbat proprietarul de mai multe ori de atunci și este deținut în prezent de o familie franceză. Este din nou la vânzare, potrivit unui anunț.

Proprietatea este listată la aproximativ nouă milioane de dolari (aproximativ opt milioane de euro). Dispune de nouă dormitoare și nouă băi, o bucătărie, două livinguri și o sufragerie. Terenul de 8.759 de metri pătrați include, de asemenea, mai multe garaje, o piscină, un teren de tenis și o sală de sport.

„Căsuța a fost amenajată de contele Spencer (numele aristocratic al lui Charles Spencer) exclusiv pentru Diana și nimeni altcineva nu locuia acolo. Era locul privat și sigur al surorii sale”, a declarat o sursă din Tarry stone pentru GB News. Căsuța a fost renovată, „dar dormitorul ei este încă în așa cum era”, a adăugat sursa citată.

Prințesa Diana a găsit refugiu în căsuța din Cape Town după divorțul de prințul Charles (actualmente regele Charles al III-lea). Fiii ei, prințul William și prințul Harry, au vizitat-o și ei în 1996.