În ajun de Ziua Profesorilor, Fracțiunea PAS din Parlament a înregistrat un proiect de lege care vine să combată plățile informale în școli. Autoarea este deputata PAS, Larisa Novac, care a declarat înt-o conferință de presă că „proiectul vine să introducă un nou mecanism de acumulare și gestionare a banilor extrabugetari, într-un în mod predictibil, voluntar, transparent și, cel mai important, legal”.

Principalele prevederi ale proiectului:

Se introduce posibilitatea de transfer a 2% din impozitul anual direct către instituțiile de învățământ, ca în cazul organizațiilor neguvernamentale și cultelor religioase.
Lista instituțiilor de învățământ în drept să participe la desemnarea procentuală se va stabili anual de Agenția Servicii Publice prin coordonare cu Ministerul Educației și Cercetării.
Se introduce posibilitatea ca persoanele fizice și juridice să sprijine prin donații, granturi și sponsorizări exclusiv dezvoltarea bazei materiale a instituțiilor de învățământ, educația și instruirea elevilor. Aceste acțiuni vor fi derulate în mod direct instituțiilor de învățământ și nu prin intermediul asociațiilor obștești fondate de către părinți.
Un alt element nou este posibilitatea de a deduce donațiile în beneficiul instituțiilor de învățământ general și profesional tehnic, în cuantum de până la 10% pe an, dintr-un salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat de Guvern.
Toate aceste acumulări vor fi gestionate de instituțiile de învățământ prin intermediul unui cont extrabugetar, conform normelor metodologice aprobate de Ministerul Finanțelor.
Pentru asigurarea un control riguros a modului de gestionare a donațiilor, granturilor, sponsorizărilor, precum și a mijloacele financiare obținute în urma desemnării procentuale, se propune instituirea unor noi atribuții către Ministerul Educației și Cercetării, de a monitoriza, împreună cu alte autorități responsabile, acest proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Se propune ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

#PAS #plati informale #proiect de lege #scoli

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.