Programul Național de Imunizări, pentru anii 2023-2027, a fost actualizat. În categoria „Imunizările profilactice sistemice” a fost adăugat vaccinul HPV (contra Papilomavirusului uman), în timp ce secțiunea „Imunizări recomandate” va conține trei tipuri de vaccinuri: contra COVID-19, gripei sezoniere și rabiei, scrie SuntPărinte.md.

Vaccinul HPV va fi administrat copiilor cu vârsta de 9-14 ani, intramuscular, fiind respectat un interval minim de șase luni între doza 1 și doza 2. Totuși, admiterea copiilor în colectivități, în instituții educaționale și de recreere va fi permisă fără administrarea vaccinării profilactice contra HPV. Persoanele cu vârsta mai mare de 14 ani vor primi 3 doze de vaccin HPV, a doua doză fiind administrată la o distanță de 1-2 luni, iar a treia doză – peste 6 luni de la prima doză.

Cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în Republica Moldova. Circa 80% dintre cazuri sunt cauzate de tulpinile oncogene 16 și 18 de Papilomavirus uman. În Republica Moldova, în fiecare zi, o femeie este diagnosticată cu cancer de col uterin și, la fiecare două zile, o femeie decedează din această cauză.

Primii pași în inițierea vaccinării anti-HPV a fost efectuată în anul 2010, când țara noastră a beneficiat de un lot de vaccin de 20 790 de doze pentru 6.930 de fete. Ulterior, vaccinarea contra Papilomavirusul uman a fost implementată în anul 2017 pentru fetele de 9-14 ani, până în prezent fiind înregistrat un singur caz de reacție adversă. Începând cu anul 2021, în Republica Moldova, a fost implementată și vaccinarea băieților cu vârsta de 9-14 ani.

Majoritatea infecțiilor cu HPV nu prezintă simptome, prin urmare persoanele nu știu că sunt infectate. În majoritatea cazurilor, virusul este eliminat datorită sistemului imunitar, dar sunt cazuri când infecția nu dispare și poate cauza cancer. Din acest motiv, este recomandată vaccinarea fetelor și băieților înainte ca aceștia să devină activi/e din punct de vedere sexual.

Totodată, în calendarul de vaccinare a fost inclusă a doua doză de vaccin antipoliomielitic injectabil, pentru copiii de 22-24 de luni. Suntparinte.md a scris anterior că această doză suplimentară a fost introdusă, prin ordinul Ministerului Sănătății, din ianuarie 2022, întrucât protejează copiii de toate cele trei tulpini ale virusului poliomielitic, după ce OMS a anunțat că virusul poliomielitic de tip 2 este tot mai întâlnit în lume, inclusiv în Europa.

În prezent, Programul Național de Imunizări include vaccinuri de rutină împotriva a 13 boli, și anume: hepatita virală B, tuberculoza, poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, infecția cu Haemophilus influenzae (infecția Hib), infecția cu rotavirusuri, infecția cu pneumococi, rujeola, oreionul, rubeola și infecția cu Papilomavirusul uman.

În același timp, este efectuată vaccinarea, la indicații epidemiologice și la decizia Ministerului Sănătății, împotriva: gripei, COVID-19, rabiei, hepatitei virale B la adulți, hepatitei virale A, holerei, tularemiei, febrei tifoide și brucelozei.

Până în anul 2027, autoritățile, cu susținerea partenerilor externi, își propun să atingă o acoperire vaccinală de cel puțin 95% la nivel național și teritorial, prin sporirea accesului la vaccinuri sigure și eficiente, combaterea informațiilor false și manipulatoare despre vaccinare, precum și prin instruirea personalului medical, inclusiv la capitolul comunicare eficientă cu părinții.

Atunci când acoperirea vaccinală este menținută la nivel optim (peste 95%), incidența cazurilor de boli contagioase prevenibile prin vaccinare se reduce. Experiența țării noastre demonstrează că, prin imunizare:

R. Moldova continuă să fie țară liberă de poliomielită (zero cazuri);
au fost eliminate cazurile de rubeolă congenitală și difterie;
a fost înregistrat un singur caz de tetanos în 2019 și zero cazuri de tuberculoză generalizată la copii;
se înregistrează un număr redus de cazuri de hepatită virală B la copii și populația generală.
a fost redus considerabil numărul cazurilor de tuse convulsivă şi oreion;
a fost redus semnificativ numărul cazurilor de îmbolnăvire și mortalitate prin infecția cu rotavirusuri, meningite septice și pneumonii, cauzate de infecțiile cu Haemophilus influenzae tip b și Streptococcus pneumoniae la copiii cu vârsta sub 5 ani.

Ultima dată, Programul Național de Imunizări a fost actualizat în anul 2016, când a fost aprobată excluderea a trei doze de vaccin. Atunci, Cabinetul de miniștri a aprobat ca vaccinul contra tuberculozei să nu mai fie administrat copiilor care au vârsta de 6-7 ani, acesta fiind administrat doar în primele 2-5 zile de la nașterea copilului.

Totodată, au fost anulate revaccinarea împotriva poliomielitei copiilor la vârsta de 15 ani, precum și revaccinarea contra difteriei și tetanosului pentru adulții de 25 și 35 de ani.

#imunizare #parinti #vaccin

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.