Comisia Europeană a promis joi, 16 ianuarie, că nu are „nicio intenţie” să dispună suspendarea reţelei de socializare X pentru presupusă alterare a proceselor electorale, o astfel de măsură fiind un mecanism de „ultimă instanţă” la care ar putea recurge numai după epuizarea altor opţiuni mai puţin agresive şi ea ar putea fi decisă numai de autorităţile statelor membre ale UE, transmite Digi24.ro.

Magnatul american al tehnologiei, Elon Musk, un apropiat al viitorului preşedinte SUA, Donald Trump, şi-a manifestat susţinerea faţă de partidul german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), poziţie considerată de politicienii germani pro-europeni drept o ingerinţă electorală.

„Nu avem nicio intenţie la Comisia Europeană să suspendăm vreo platformă. Dorim ca cetăţenii noştri, companiile noastre, să poată folosi toate platformele, cu condiţia să respecte legislaţia”, a declarat într- o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri digitale, Thomas Regnier.

De asemenea, el confirmat că există „investigaţii în desfăşurare cu privire la potenţiale încălcări ale legislaţiei digitale” împotriva unor platforme precum X sau TikTok, dar a subliniat că în orice caz vor fi utilizate „mecanisme proporţionale, înainte de a ajunge la o eventuală măsură extremă”.

„În ultimă instanţă, Comisia (Europeană) ar putea cere unei autorităţi naţionale să suspende o platformă”, a spus acelaşi purtător de cuvânt.

Potrivit sursei citate, el a mai subliniat că, dacă s-ar ajunge la acest punct, la care Bruxelles-ul nu intenţionează să ajungă, sarcina blocării vreunei reţele de socializare va reveni „autorităţilor naţionale” din statele membre ale UE.

Dar o asemenea frână de urgenţă, a precizat reprezentantul Comisiei Europene, ar putea fi aplicată doar în cazul unui „atac la adresa securităţii sau a vieţii persoanelor, vorbim aici despre o ameninţare fizică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Or, acum „nu suntem în această situaţie, nici pentru X, nici pentru Tik Tok” în ceea ce priveşte posibilitatea alterării proceselor electorale, întrucât „există alte mecanisme premergătoare, dacă într-o zi ajungem acolo”, a concluzionat el.

#Comisia Europeană #interzicere #tiktok #UE

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.