Primarul Capitalei, Ion Ceban, a anunțat că au fost conectate pompele de avarie, în contextul situației privind aprovizionarea cu apă a municipiului Chișinău.

„Când am spus că au fost conectate pompele de avarie, vreau aici să bat un semnal de alarmă în primul rând, pentru că în formula în care am ajuns noi să le conectăm cred că nu este corect. Sâmbătă am fost anunțați că pentru 24 de ore, de la Dubăsari, din lacul de acumulare se vor deversa cu 10-20 de tone de apă pe secundă mai puțin decât în alte zile. Pentru stația de captare de la Vadul lui Vodă, aceasta ar însemna de 3 ori mai puțină apă decât necesarul critic”, a spus edilul.

Ceban a acuzat că municipalitatea nu a fost informată duminică despre menținerea debitului scăzut al apei.

„A fost și este în continuare o tentativă în acest sens de a face ca municipiul Chișinău să rămână fără apă. Sunt o sumedenie de probleme în țara asta legate de tarife, salarii, pensii și pentru a devia atenția publică de la aceste probleme și pentru a face ca primăria să nu aibă alte lucruri ca și preocupări, noi iată, cineva care este de la PAS se joacă în formula asta urâtă cu un milion de locuitori”, a adăugat Ion Ceban.

De asemenea, edilul a cerut trei revendicări de bază:

„1. Opriți testările necoordonare și tentativele de a lăsa Chișinăul fără apă. Arătați deja a măscărici, toți luați împreună. Afară plouă, la nord plouă, toată lumea cu umbrele, toată lumea cu haine de iarnă, iar voi vorbiți de secetă.

2. Datele să fie făcute publice, toate, de intrare, de ieșire, toate. Informați publicul și de ce intră mai puțină apă la Dubăsari, dacă intră mai puțină apă, cât apă diversează acolo. Dacă nu le veți face voi public, o să le facem noi public.

3. Asumați-vă deplina responsabilitate în acest sens. Repet, dacă o oră Chișinăul va fi fără apă, este pe deplină responsabilitate a voastră”, a conchis Ceban.

Autoritățile centrale nu au comentat, deocamdată, declarațiile edilului.

Începând cu 26 septembrie 2026, Republica Moldova se află în stare de urgență la nivel național în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, instituită prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din cauza deficitului persistent pe râurile Nistru și Prut și a riscurilor din regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#apa #Chisinau #Ion Ceban

Relațiile dintre Republica Moldova și România au depășit legăturile lingvistice, istorice și culturale, fiind consolidate tot mai mult prin proiecte comune în energetică, economie și infrastructură. O spune Andrei Stoian, unul dintre coordonatorii volumului „România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE”, lansat luni la Chișinău. Potrivit acestuia, integrarea europeană a Moldovei se produce deja în mai multe domenii, chiar înainte de aderarea propriu-zisă la UE, transmite IPN.

Andrei Stoian a explicat că această apropiere este vizibilă în special în sectorul energetic, prin interconectările dintre cele două țări, inclusiv gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Alte exemple sunt aderarea Republicii Moldova la sistemul european de plăți SEPA și facilitățile de roaming, care permit cetățenilor să beneficieze de servicii mai accesibile.

În același timp, Andrei Stoian a subliniat importanța experienței României în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE, astfel încât Chișinăul să poată evita unele greșeli făcute de București. El a menționat că volumul analizează cooperarea bilaterală în domeniile economic, cultural, al infrastructurii și securității, fiind destinat publicului de pe ambele maluri ale Prutului, studenților și factorilor de decizie.

„Este un instrument de a măsura, până la urmă, distanța între promisiunea politică și rezultatele concrete”, a declarat Andrei Stoian.

La rândul său, celălalt coordonator al lucrării, Victor Vevera, a menționat că legăturile lingvistice și culturale dintre cele două state s-au extins în domeniile energetic și al infrastructurii. Potrivit acestuia, contribuțiile autorilor oferă o imagine amplă a cooperării bilaterale și a sprijinului acordat de România parcursului european al Republicii Moldova.

„România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE” cuprinde șase capitole, care abordează negocierile de aderare, relațiile dintre București, Chișinău și Bruxelles, interconectările energetice și economice, reziliența democratică, problema transnistreană și opinia publică din Republica Moldova. Printre autorii volumului se numără guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, ambasadorul Republicii Moldova în România, Mihai Mîțu și președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu.

Este al zecela volum al seriei de Caiete Documentare Club România și poate fi descărcat gratuit de pe site-ul Revistei Române de Dezvoltare.