50 de stații de așteptare a transportului public din Chișinău urmează să fie renovate. Municipalitatea a lansat procedura de achiziție publică a lucrărilor de reabilitare, iar ofertele pot fi depuse în perioada 16 – 28 septembrie.

„Până la sfârșitul anului curent urmează a fi instalate pavilioane, cu posibile adaptări dimensionale în funcție de locația instalării, în locurile unde acestea sunt deteriorate complet sau chiar lipsesc. Totodată, vor fi amenajatele platformele prin pavaj sau asfalt, la nivelul trotuarului, cu asigurarea accesului în stație a persoanelor cu necesități speciale, sau a părinților cu copii în cărucioare”, susține primarul capitalei, Ion Ceban.

Pentru aceste lucrări, din bugetul municipal au fost alocate 4,5 milioane de lei.

În ultimii ani, cu aportul partenerilor publici și privați, au fost renovate peste 400 de stații de așteptare din Capitală. Lucrările au inclus, în funcție de necesități, de la reparația pavilioanelor existente, până la înlocuirea sau instalarea acestora în locurile unde nu au existat vreodată.

De la sfârșitul anului trecut și până în prezent, Direcția generală transport și căi de comunicație, a reușit reabilitarea a o sută de stații de așteptare, bugetul alocat pentru aceste lucrări fiind de 8 milioane de lei. Lucrări de renovare se fac în prezent actual și de către agentul economic, în gestiunea căruia se află 300 de stații din Capitală.

În total, pe teritoriul municipiului Chișinău sunt 952 de stații de așteptare a transportului public: 619 se află în raza urbană, iar 333 stații – în suburbii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #licitatie #lucrari de renovare #statii de asteptare #transport public

ChatGPT poate rezolva un exercițiu în câteva secunde, însă în fața profesorului elevul trebuie să demonstreze că înțelege ceea ce a scris. Pentru cadrele didactice, o simplă explicație a pașilor de rezolvare poate fi una dintre cele mai eficiente metode de a vedea dacă tema a fost făcută de elev sau doar preluată de la inteligența artificială.

Profesoara de matematică Valentina Samson consideră că utilizarea AI pentru teme nu este, în sine, un lucru negativ. Totul depinde însă de modul în care elevul folosește aceste instrumente. Dacă răspunsul este copiat fără ca elevul să încerce să înțeleagă exercițiul, procesul de învățare este practic înlocuit.

„Problema nu este că elevul folosește ChatGPT, ci cum îl folosește. Dacă îi dă exercițiul și copiază răspunsul, evident că nu învață. Dar dacă încearcă singur, iar apoi folosește AI-ul pentru a verifica dacă a rezolvat corect, pentru a înțelege o greșeală sau pentru a vedea o altă metodă, eu chiar recomand acest lucru”, explică profesoara.

Pentru a verifica dacă elevii și-au făcut singuri temele, cadrul didactic le cere periodic să explice cum au ajuns la anumite rezultate. La fiecare lecție, aproximativ zece minute sunt rezervate verificării temei, spune Valentina Samson.

Inteligența artificială poate fi de folos și atunci când o explicație oferită la clasă nu este suficient de clară pentru un elev. Un instrument AI poate prezenta aceeași problemă într-un alt mod, poate explica o etapă sau poate identifica o eroare. Totuși, explicația primită nu înlocuiește exercițiul individual.

Aceeași preocupare este exprimată și de profesoara de biologie Ana Gîțu. Ea spune că elevii trebuie încurajați să-și folosească propria gândire și să nu lase inteligența artificială să parcurgă în locul lor întregul proces de învățare.

„Eu mereu îi încurajez pe copii să-și folosească gândirea și să-și antreneze conexiunile nervoase, pentru ca creierul nostru să funcționeze cât mai bine, trebuie să-l antrenăm prin procesul de învățare și memorare. Dacă nu îl antrenăm, nu mai dezvoltăm aceste conexiuni. De aceea, copilul trebuie să gândească, să deducă singur și să aibă situații în care să ofere singur răspunsul”, afirmă profesoara.

În opinia sa, una dintre principalele probleme apare atunci când elevii primesc răspunsul de-a gata.

”Folosind AI-ul, copilul nu pune gândirea și logica în mișcare. El primește răspunsul de-a gata și conexiunile nervoase nu sunt antrenate. În plus, răspunsurile generate de AI sunt uneori superficiale, incomplete și generalizate. Dacă elevul este pus să analizeze singur, atunci se vede diferența”, mai spune Ana Gîțu.

Utilizarea tot mai frecventă a AI în rândul elevilor a determinat și Ministerul Educației și Cercetării să introducă măsuri pentru folosirea responsabilă a acestor tehnologii. În 2026, MEC, împreună cu UNICEF, a lansat un curs despre inteligența artificială destinat elevilor de gimnaziu și liceu. Programul cuprinde 26 de lecții despre utilizarea responsabilă a AI, verificarea informațiilor și protejarea datelor.

În paralel, pentru cadrele didactice au fost organizate instruiri la care au participat aproximativ 900 de profesori, directori și reprezentanți ai autorităților educaționale.

Potrivit unui sondaj menționat de Ministerul Educației și Cercetării, 88% dintre copiii participanți folosesc inteligența artificială, iar fiecare al doilea elev o utilizează pentru realizarea temelor.