Parlamentul, cel care astăzi are cele mai multe împuterniciri și cele mai mari posibilități, nu răspunde de nimic în țara asta. Declarația îi aparține fostului prim-ministru Dumitru Braghiș, care susține că, spre deosebire de Legislativ, șeful Guvernului poartă aproape întreaga responsabilitate pentru administrarea țării, deși are mai puține pârghii pentru a-și exercita atribuțiile.

Invitat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Realitatea TV, Braghiș a afirmat că liderul partidului aflat la guvernare ar trebui să preia și funcția de prim-ministru, pentru a demonstra că își poate pune în aplicare promisiunile. Întrebat de ce politicienii moldoveni evită această funcție, Dumitru Braghiș a răspuns:

„Fiindcă acolo trebuie muncit, în Guvern se muncește. Eu am avut posibilitatea să lucrez și în Guvern, și în ministere, și în Parlament.”

Fostul șef al Executivului și-a argumentat poziția invocând prevederile Constituției referitoare la mandatul deputaților.

„Nu uitați un lucru important. Deputatul, respectiv întreg Parlamentul, nu răspunde pentru votul său, așa scrie în Constituție, și nu răspunde pentru opiniile expuse în cadrul activității parlamentare. Adică Parlamentul, cel care astăzi, de fapt, la noi are cele mai multe împuterniciri și cele mai mari posibilități, nu răspunde de nimic în țara asta; față de prim-ministru, care are toate responsabilitățile, dar mai puține posibilități de a le realiza”, a declarat Dumitru Braghiș.

Republica Moldova este o republică parlamentară. Potrivit Constituției, deputații nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului. În același timp, Guvernul exercită puterea executivă și răspunde politic în fața Parlamentului, care îi acordă votul de încredere și îi poate retrage sprijinul prin moțiune de cenzură.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Guvern #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.