În circulație se află circa 530 de pașapoarte diplomatice valabile. Actul respectiv poate fi folosit atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în alte state. Documentul oferă mai multe privilegii și se obține conform unor proceduri speciale, transmite IPN cu referire la Radio Europa Liberă.

Legea privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte listează peste 30 de categorii de persoane care pot primi pașapoarte diplomatice. Printre acestea se numără șeful statului, președintele parlamentului, prim-ministrul, deputații și membrii Guvernului. Au dreptul să dețină pașaport diplomatic și procurorul general, președintele Curții Constituționale, cel al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții Supreme de Justiție, avocații poporului, guvernatorul Băncii Naționale, directorul Serviciului Vamal și al Serviciului de Informații și Securitate.

Pașapoarte diplomatice au toți ambasadorii și personalul misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare, precum și soțiile sau soții acestora, copiii lor minori și cei cu vârste de sub 23 de ani care învață în străinătate și nu sunt căsătoriți. Totodată, foștii președinți ai țării, prim-miniștri, președinți de parlament și soții/soțiile lor păstrează acest drept.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Titularii de pașapoarte diplomatice beneficiază de regim liberalizat de călătorii cu un șir de state cu care au fost semnate acorduri bilaterale sau care au aprobat acest regim în mod unilateral, plătesc taxe mai mici la eliberarea vizelor sau sunt scutiți de acestea. De asemenea, beneficiază de proceduri simplificate ale controalelor aeroportuare și în punctele de trecere a frontierei, „dar acest lucru e valabil doar dacă statul de destinație sau de tranzit are prevăzute condiții speciale”.

„Pașaportul diplomatic conferă un statut special titularul unui pașaport diplomatic fiind privilegiat de dreptul internațional cutumiar. Cu toate acestea, el nu se bucură automat de imunitate. Aceasta survine, în mod normal, după acreditarea diplomatului sau după o invitație oficială, când acesta dobândește imunitate în țara respectivă”, explică ministerul de Externe.

#Ministerul de Externe #pasaport diplomatic #pasaport moldovenesc

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.