În Moldova, numărul de copii plasați în instituțiile rezidențiale scade

Numărul de copii plasați în instituțiile rezidențiale din țară scade, iar numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale încadrați în instituțiile de învățământ general crește.

Numărul total de copii din instituțiile de tip rezidențial s-a micșorat anul trecut de la circa 800 la peste 600, iar numărul copiilor care se află în serviciul de tip familial este practic de trei ori mai mare față de numărul copiilor care se află în instituții de tip rezidențial. Datele au fost prezentate în contextul lansării rezultatelor unui studiul tematic global cu privire la corelația dintre educație și îngrijirea copiilor în instituții rezidențiale, transmite IPN.

Unul dintre obiectivele urmărite în cadrul cercetării realizate de Fundația internațională Lumos, care a vizat Republica Moldova, se referă la modul în care reforma sistemului rezidențial de îngrijire a copilului a interferat cu dezvoltarea educației incluzive, dar și la măsura în care strategiile, programele, precum și bunele practici de educație incluzivă și dezinstituționalizare au contribuit la gestionarea fluxului de copii refugiați din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Necesitatea de a continua procesul de reformare a instituțiilor rezidențiale rămase încă active este una din recomandările studiului prezentat. De asemenea, se recomandă revizuirea formulei de finanțare per copil în instituțiile de învățământ general, asigurarea dezvoltării serviciilor integrate de asistență a copiilor în școlile generale, dar și elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor de dezvoltare a educației incluzive timpurii.

Adriana Cazacu, secretar de stat la Ministerul Educației, a spus că rezultatele studiului vor fi utile Ministerului Educației și va trasa evoluția ulterioară a educației inclusive, care e prioritate pentru Ministerul Educației. Ea a mai spus că în curând urmează a fi aprobat un nou program național privind dezvoltarea educației incluzive.

Cercetarea tematică globală cu genericul „Curbele de învățare”: corelația dintre instituționalizare și calitatea educației copiilor” a fost realizată de Fundația britanică de caritate Lumos, pe parcursul anilor 2021-2022. Lumos este o organizaţie neguvernamentală internaţională care implementează proiecte privind protecţia drepturilor copilu

#copii Moldova #institutionalizare copii #educatie Moldova

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.