După alegerile locale din noiembrie 2023, numărul femeilor alese în funcția de primară nu a crescut semnificativ, doar cu 2% față de scrutinul local din anul 2019, arată raportul de monitorizare a alegerilor din perspectiva de gen în funcție de primar/ă, prezentat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Experții CPD estimează că numărul femeilor primare va atinge ponderea de 30% abia în anul 2039.

„Dacă o să ne uităm atent la evoluția și creșterea numărului de femei care dețin această funcție din ultimele scrutine, începând cu 2007, observăm că din 2011 numărul femeilor alese în funcția de primară crește constant cu circa 20% – ceea ce este o evoluție foarte lentă și foarte mică. Desigur, unii ar spune că important este că e în creștere și nu în scădere, dar dacă ne uităm per ansamblu – doar cu 2% – aceasta este o creștere foarte lentă și nesemnificativă”, a declarat într-o conferință de presă la IPN, Alina Andronache, expertă CPD.

Prognoza că numărul primarelor va atinge ponderea de 30% abia în 2039 trebuie să dea gândit. Și anume, trebuie gândite măsurile și ce e de făcut pentru a spori numărul femeilor nu doar care candidează, dar și care sunt alese. „Explicația este una foarte evidentă ca urmare a rapoartelor, și anume că avem încă foarte multe stereotipuri și percepții cu privire la cine ar trebui să candideze și cine ar trebui să dețină o anumită funcție în Republica Moldova”, susține experta.

Analizele CPD arată că mai bine de jumătate din populație crede că femeile ar trebui să se dedice familiei, creșterii copiilor, îngrijirii casei etc. Aceasta, în pofida tuturor progreselor semnificative pe care le-a reușit Republica Moldova la nivelul legislației în domeniul egalității de gen. „Vedem că percepțiile societății greu se dau schimbate și rezistă în timp, ceea ce nu este o noutate foarte bună a acestui scrutin”, a precizat Alina Andronache.

Potrivit ei, din numărul total de primari din mediul rural, 24,7% sunt femei, iar la nivel urban – doar 14,8%. În comparație cu scrutinul din 2019, numărul femeilor care au fost alese primare în oraș a scăzut.

Analiza mai conține și aspectul cu privire la pierderea de gen, care reprezintă raportul dintre femeile candidate și femeile alese în funcția de primară. „Pierderea de gen este în creștere și aceasta este evident. Vedem că se majorează numărul femeilor care candidează, dar societatea încă nu este pregătită sau are foarte multe stereotipuri și prejudecăți, inclusiv prototipul cine ar trebui să dețină această funcție”, a menționat Alina Andronache.

Natalia Covrig, directoare CPD, a declarat că în 15 ani ponderea femeilor candidate pentru funcția de primară a sporit doar cu 7%. Monitorizarea mai arată că femeile candidează în circumscripții mici, adică în sate. Pe o parte, sunt rolurile de gen, care devin una dintre cele mai importante bariere în implicarea femeilor în politică. Pe de altă parte, sunt stereotipuri foarte pronunțate din partea societății cu privire la implicarea femeilor în politică, explică Natalia Covrig.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CPD #femei #primar

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.