Din 2027, femeile care nu întrunesc stagiul necesar de cotizare și nu dispun de baza de calcul prevăzută de lege, indemnizația de maternitate nu va mai fi calculată în baza a 35% din salariul mediu pe economie, ci în baza a 35% din salariul minim. Modificările la Legea nr. 289 cu privire la indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale se regăsesc în politica fiscală pentru anul viitor.

Despre aceasta a anunțat Liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), deputatul Ion Chicu, care precizează că noile prevederi vor duce la diminuarea indemnizațiilor de maternitate pentru o categorie de beneficiare.

„Modificări serioase și păguboase pentru oameni introduce PAS în Legea 289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Interesantă «măsură» de soluționare a problemei demografice, să tai circa 4.000 de lei lunar din indemnizația de maternitate”, a declarat Ion Chicu.

Potrivit calculelor prezentate de deputat, în anul 2026 salariul mediu pe economie este estimat la 17.400 de lei, iar salariul minim la 6.300 de lei. În aceste condiții, schimbarea bazei de calcul ar putea reduce semnificativ cuantumul indemnizației acordate unor beneficiare. Chicu susține că măsura va afecta în special femeile care nu au reușit să acumuleze stagiul necesar de muncă înainte de sarcină, diminuând nivelul de protecție socială oferit acestora.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#indemnizatie la nastere #Ion Chicu #reducere

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.