Partidul Reform UK, condus de Nigel Farage, a anunțat că, în cazul unei victorii la următoarele alegeri, va elimina posibilitatea ca migranții să obțină drept de ședere permanentă în Marea Britanie după cinci ani. Măsura ar însemna desființarea statutului cunoscut sub numele de Indefinite Leave to Remain (ILR), care în prezent oferă dreptul de a locui, munci și studia pe termen nelimitat, scrie BBC.

Conform planului, migranții ar trebui să își reînnoiască vizele la fiecare cinci ani, respectând criterii mai stricte, inclusiv praguri salariale mai ridicate și un nivel avansat de limbă engleză. Reform intenționează, de asemenea, să interzică accesul la beneficii sociale pentru persoanele care nu sunt cetățeni britanici.

Farage a argumentat că Marea Britanie nu ar trebui să fie „cantina lumii”, susținând că statul nu are obligația de a finanța sistemul de asistență socială pentru persoane venite din străinătate. Liderul Reform a recunoscut însă că politica ar putea duce la despărțirea unor familii și la pierderea stabilității pentru oameni integrați deja în comunități.

Partidul Reform susține că schimbările nu vor afecta cetățenii UE care beneficiază de statut protejat prin Acordul de Retragere din Uniunea Europeană. Totuși, migranții europeni care nu intră sub incidența acestui acord ar urma să fie incluși în noul regim. Potrivit lui Nigel Farage, planul ar aduce economii de peste 234 de miliarde de lire sterline „pe durata de viață a migrantului mediu”. Totuși, aceste cifre au fost contestate, inclusiv de Oficiul pentru Responsabilitate Bugetară, care a arătat că estimările nu au fundament solid.

Guvernul britanic are, la rândul său, în dezbatere planuri de a dubla perioada de așteptare pentru obținerea ILR, de la cinci la zece ani.

Date oficiale arată că, în iulie, peste 213.000 de persoane cu ILR beneficiau de Universal Credit, dintre care o treime erau angajate. Estimările Oxford Migration Observatory plasează populația totală de cetățeni non-UE cu ILR la circa 430.000 la sfârșitul lui 2024.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#migranti #Regatul Unit

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.