În prima jumătate a acestui an, în Republica Moldova au fost înregistrate tot mai puține producții agricole, atât de origine animală, cât și vegetală, informează Realitatea.md.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile populației) în ianuarie-iunie 2021, conform estimărilor preliminare, a însumat în preţuri curente 5200,4 mil. lei, constituind 88,7% faţă de perioada respectivă a anului 2020.

„Micşorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu 22,8% și producţiei animaliere cu 9,5%. Reducerea producţiei vegetale este cauzată în special de întârzierea față de anul precedent a campaniei de recoltare a cerealierelor de prima grupă și a altor culturi agricole, drept urmare a condițiilor climaterice specifice din acest an. Producţia animalieră s-a diminuat în principal ca urmare a scăderii efectivului de animale în gospodăriile de toate categoriile”, se menționează în informațiile prezentate de oficialii de la Statistică.

În întreprinderile agricole continuă să fie concentrată cea mai mare parte a suprafeţelor însămânţate cu tutun – 95% din suprafaţa totală a semănăturilor culturii date, cu porumb pentru siloz și masă verde – 92%, sfeclă de zahăr – 90%, rapiţă de toamnă – 88%, grâu -75%, orz – 73%, floarea soarelui – 69%, ierburi anuale – 62% și soia – 53%. Totodată, 96% din semănăturile cu culturi bostănoase alimentare, 95% din suprafeţele sădite cu cartofi, 93% – din suprafeţele plantate cu legume de câmp și 74% din suprafețele însămânțate cu leguminoase pentru boabe sunt concentrate în gospodăriile populaţiei și cele ţărăneşti.

Creşterea vitelor şi păsărilor (în masă vie) în ianuarie-iunie 2021 față de perioada respectivă a anului precedent în gospodăriile de toate categoriile a scăzut cu 10,2% din cauza micșorării volumului producţiei animaliere atât în întreprinderile agricole, cât și în gospodăriile populației (respectiv, cu 10,4% și cu 9,9%).

În pofida faptului, că în întreprinderile agricole producţia de lapte a crescut cu 3,3%, în gospodăriile de toate categoriile producţia a scăzut cu 9,0% în rezultatul micşorării acesteia în gospodăriile populației – cu 9,9%.

Producţia de ouă în gospodăriile de toate categoriile a scăzut cu 6,0% din cauza diminuării producţiei atât în întreprinderile agricole, cât și în gospodăriile populației (respectiv, cu 6,8% și cu 5,5%).

La 1 iulie 2021, comparativ cu aceeași data a anului precedent, a fost înregistrată scăderea efectivului de animale în gospodăriile de toate categoriile, cu excepția efectivului de vaci și porcine în întreprinderile agricole, care a crescut, respectiv, cu 17,5% și cu 3,6%.

#agricultura #Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.