În toamnă va avea loc o nouă ediție de „Chișinău Marathon”. Moldovenii care vor participa sunt în febra pregătirilor

În toamna anului curent, în Republica Moldova se va desfășura „Chișinău Marathon 2024”, un eveniment de referință în lumea sportului din țara noastră, organizată de Sporter. Din anul 2015, primul an în care a fost organizat maratonul, evenimentul adună aproximativ 10.000 de participanți. Unii, sportivi de performanță, alții – începători.

Ediția din acest an va avea loc pe 29 septembrie, începând cu ora 09:00, în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Doritorii se pot înregistra pentru a participa la cele patru distanțe: 5, 10, 21 și 42 de kilometri.

Redacția realitatea.md a discutat cu trei sportivi moldoveni care au început deja pregătirile pentru această competiție a anului. Am discutat mai întâi cu Iulian Bercu, un maratonist cunoscut în țara noastră.

Iulian Bercu participă inclusiv la maratoane internaționale de câțiva ani, despre care vorbește inclusiv pe rețelele de socializare. Va participa și în acest an la competiția din Chișinău. Spune că a început pregătirile pentru maraton, întrucât va alerga distanța de 40 kilometri, ceea ce necesită necesită un antrenament regulat.

„Se aleargă un volum oarecare, săptămânal mărind volumul, mărind numărul de km. În șase luni trebuie de ajuns până la antrenament de 30 – 35 km” a menționat moldoveanul.

La acest maraton va participa și jurnalistul Vitalie Guțu. Moldoveanul spune că pentru el sportul este prioritar, iar de aproape cinci ani aleargă în fiecare dimineață câte 10 kilometri.

La competiția din 2019, Vitalie Guțu a alergat doar 10 km, însă a făcut-o pentru o cauză nobilă. În acest an țintește distanța de 21 de kilometri.

„Chișinău Marathon nu este o competiție, ci o comunitate care în toți acești ani a devenit tot mai mare, mai unită și setată pe câteva direcții. Unii se angajează în a parcurge kilometri prin alergare pentru o cauză socială, alții pentru a-și doborî recordurile precedente în materie de running, iar altă categorie de alergători se adună la Chișinău Marathon pentru a se simți bine și vesel alături de prieteni și colegi. Per general, obiectivul principal, după mine, participarea la această competiție de sănătate demonstrează o dată-n plus că interacțiunea și starea de bine a fiecărui participant primează. Ne auzim și ne vedem, în toamnă, la linia de START””, a conchis jurnalistul.

Un alt moldovean, Octavian Beicu, în vârstă de 50 de ani, ne-a povestit despre importanța acestui eveniment sportiv pentru sine. El spune că este foarte important să ai alături de tine o echipă care să te încurajeze și să te susțină moral.

„Noi nu facem întreruperi de antrenamente, nici pe zapadă și nici pe timp de ploi. Cauza lipsei de la antrenamente poate fi doar o traumă, sau alte motive de sănătate. Pentru performanțe frumoase este nevoie de ani lucrați cu antrenor, fără întreruperi.

Eu, personal, alerg miercuri și vineri până la 15 km, duminica – 21 km. Marți, joi, exerciții de forță. Dacă am planificat să alerg maratonul 42 km, atunci duminicile, în apropierea maratonului, alerg 30 km. Antrenamentele nu au la bază doar alergarea. Începem cu 2,5 – 5 km încălzirea, apoi exerciții de întindere. Urmează exerciții speciale de îmbunătățire a tehnicii, apoi urmează antrenamentul de bază, el poate fi foarte diferit, pot fi intervale, pot fi alergări/exerciții pe scări, poate fi alergare în pantă, poate fi trail. Totul depinde de graficul competițiilor si tipul lor. Ca să fii pregătit moral, cred, personal, că e bine să faci parte dintr-o echipă, care te va încuraja să planifici obiective mărețe și să savurezi rezultatele la competiții” ne-a spus sportivul Octavian Beicu.

Pentru prima oară, Octavian a participat la cea de-a patra ediție a competiției „Chișinău Marathon”, iar de atunci este prezent la fiecare ediție a maratonului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Primul maraton a avut loc pe 26 aprilie 2015, devenind prima cursă de maraton din Chișinău după cea din anul 1986. Acesta fost organizat de către organizația sportivă Sporter.md cu sprijinul Ministerului Tineretului și Sportului din Republica Moldova. Pregătirea maratonului a durat aproximativ un an. La organizarea și desfășurarea acestuia au participat 300 de voluntari.

În cadrul maratonului s-au desfășurat curse pe patru distanțe: Maraton (taxa de participare – 200 lei), semimaraton, cursa de 10 km (taxa de participare – 100 lei) și cursa de 3 km (așa-numita cursă gratuită Fun Run). În ajunul competiției, în centrul Chișinăului a fost organizat un târg sportiv și s-au desfășurat cursele de alergare de 400 de metri pentru copii, în trei categorii de vârstă: de la 5 la 6 ani, de la 7 la 9 ani, de la 10 la 12 ani.

În anul 2015, la curse au participat aproximativ 10.000 de persoane, dintre care 1.400 au participat la trei distanțe principale, iar 140 au depășit distanța maraton. Printre participanți s-au numărat cetățeni din Republica Moldova și alte țări, printre care Austria, Belarus, Germania, India, SUA, Ucraina și Suedia.

Acest material a fost scris de Nicoleta Sîrbu, studenta Universității de Stat din Moldova (USM), stagiară la Realitatea.md

#Chisinau Marathon #competitie sportiva #sportivi #Moldova

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.