Cât în toată Republica Moldova anul 2025 îi este dedicat poetului Mihai Eminescu, administrația de la Comrat a decis că trebuie să celebreze „Victoria” din el de-al Doilea Război Mondial. Decizia a fost aprobată de către Comitetul Executiv al regiunii.

Guțul a declarat pentru presa locală că prin intermediul evenimentelor pe care urmează să le organizeze în regiune, se va opune minciunii și dezinformării. Guvernatoarea Găgăuziei a mai menționat că astfel autoritățile vor să relateze despre evenimentele teribile din trecut și generațiilor tinere.

„În anul 2025 conform deciziei Parlamentului și planului de acțiuni al Guvernului, întreaga țară îl sărbătorește pe Mihai Eminescu, poetul care a unit prin creația sa milioane de oameni. În ceea ce privește decizia Comitetului Executiv al UTA Găgăuzia, aceasta va fi verificată pentru a ne asigura că respectă cadrul legal. Mihai Eminescu este un simbol care ne inspiră să construim împreună o Moldovă modernă și unită – prin cultură, nu prin dezbinare, fiind tradus inclusiv în limba găgăuză, iar liceul din Comrat îi poartă numele”, a reacționat la decizia de la Comrat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că autoritățile de la Chișinău au declarat 2025 drept „Anul Eminescu” în contextul aniversării a 175 de ani de la nașterea marelui poet român.

#Anul Eminesscu #Anul Victoriei #Evghenia Guțul #Guvern #reacție

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.