Un acord internațional pentru a garanta securitatea prin activarea unui mecanism similar articolului 5 din tratatul NATO, neutralitatea, posibila integrare în UE și fără baze străine pe teritoriul Ucrainei. Acestea sunt doar câteva dintre cele zece propuneri ale Kievului privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, discutate marți la Istanbul, între negociatorii ucraineni și ruși.

Noi negocieri au avut loc marți între delegațiile rusă și ucraineană, la Istanbul, după mai bine de două săptămâni de discuții prin videoconferință. Pentru prima dată, Rusia a făcut câteva concesii și a anunțat că-și va reduce „drastic” operațiunile militare în zonele Kiev și Cernihiv, pentru a „crește încrederea” în negocierile viitoare.

De cealaltă parte, ucrainenii au venit cu o serie de propuneri, zece la număr, care urmează să fie înaintate președintelui Vladimir Putin.

Publicația Faridaily a intrat în posesia draft-ului ce conține cele zece propuneri privind garanțiile de securitate pentru Ucraina. Profesorul Armand Goşu, specialist în spațiul ex-sovietic, a publicat pe pagina sa de Facebook o traducere a documentului.

Aceste puncte nu reprezintă acorduri finale între Rusia și Ucraina, ci propuneri venite dinspre partea ucraineană, care urmează să fie studiate și discutate la Moscova. Unele dintre acestea au fost deja prezentate public de reprezentanții delegațiilor ruse și ucrainene după încheierea discuțiilor de la Istanbul.

Potrivit documentului, „părțile consideră că este posibil ca președinții Ucrainei și Rusiei să se întâlnească pentru a semna un tratat și/sau pentru a lua decizii politice cu privire la problemele rămase nerezolvate”.

Ce garanții de securitate au cerut ucrainenii

Textul propunerilor Kievului privind garanțiile de securitate pentru Ucraina:

„1. Declararea Ucrainei ca stat neutru, în conformitate cu garanțiile juridice internaționale pentru punerea în aplicare a statutului de stat nealiniat și nenuclear. Posibile state garante: Rusia, Marea Britanie, RPC, SUA, Franța, Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia, Israel. Și alte state vor putea adera la tratat.
2. Garanțiile internaționale de securitate ale Ucrainei în temeiul tratatului nu se vor aplica în Crimeea, Sevastopol și în părți din Donbas. Părțile vor trebui să definească granițele acestor zone sau să fie de acord ca fiecare parte să le înțeleagă în felul său.
3. Ucraina nu va adera la nicio alianță militară, nu va staționa baze sau contingente militare străine și va efectua exerciții militare internaționale numai cu acordul statelor garante. La rândul lor, statele garante își confirmă intenția de a facilita aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
4. Statele garante și Ucraina convin că, în cazul unei agresiuni, al unui atac armat împotriva Ucrainei sau al unei operațiuni militare împotriva Ucrainei, fiecare dintre statele garante, în urma unei consultări urgente și imediate între ele (care va avea loc în termen de cel mult trei zile), în exercitarea dreptului de autoapărare individuală sau colectivă recunoscut la articolul 51 din Carta Organizației Națiunilor Unite, va acorda asistență Ucrainei (ca răspuns și pe baza unei cereri oficiale din partea Ucrainei) în calitate de stat permanent neutru. Acest lucru se va realiza prin punerea imediată în aplicare a unor acțiuni individuale sau comune care pot fi necesare, inclusiv închiderea spațiului aerian deasupra Ucrainei, furnizarea armelor necesare și utilizarea forței armate pentru a restabili și apoi a menține securitatea Ucrainei ca stat permanent neutru.
5. Orice astfel de atac armat (orice operațiune militară) și toate măsurile luate ca urmare a acestuia vor fi raportate imediat Consiliului de Securitate al ONU. Astfel de măsuri vor înceta odată ce Consiliul de Securitate a luat măsurile necesare pentru a restabili și menține pacea și securitatea internațională.
6. Mecanismul de punere în aplicare a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, în urma unor consultări suplimentare între Ucraina și statele garante, va fi reglementat în tratat, ținând seama de protecția împotriva unor posibile provocări.
7. Tratatul se aplică cu titlu provizoriu de la data semnării sale de către Ucraina și de către toate/majoritatea statelor garante. Tratatul intră în vigoare după ce statutul Ucrainei de stat permanent neutru va fi aprobat printr-un referendum în toată Ucraina și după ce modificările relevante vor fi aduse la constituția ucraineană și ratificate de parlamentele Ucrainei și ale statelor garante.
8. Tratatul propune să stabilească voința părților de a rezolva problemele legate de Crimeea și Sevastopol prin negocieri bilaterale între Ucraina și Rusia în termen de 15 ani. De asemenea, a propus să se stabilească faptul că Ucraina și Rusia nu vor rezolva militar problema Crimeei și a Sevastopolului, ci vor continua eforturile politice și diplomatice pentru a rezolva problema.
9. Părțile vor continua consultările (cu implicarea altor state garante) pentru a pregăti și a conveni asupra dispozițiilor Tratatului privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, asupra modalităților de încetare a focului, retragerea trupelor și a altor formațiuni paramilitare, deschiderea și asigurarea funcționării în siguranță a coridoarelor umanitare în mod permanent, precum și asupra schimbului de corpuri ale persoanelor decedate și eliberarea prizonierilor de război și a civililor internați.
10. Părțile consideră că este posibil ca președinții Ucrainei și Rusiei să se întâlnească pentru a semna un tratat și/sau pentru a lua decizii politice cu privire la problemele rămase nerezolvate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Negocieri #propuneri de pace #Rusia #Ucraina

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese în privința primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban. Decizia a fost luată după o sesizare în care se reclama că edilul ar fi încheiat mai multe contracte de împrumut cu angajați ai Primăriei.

Sesizarea a fost depusă la ANI în data de 6 august și viza relațiile patrimoniale dintre Ceban și mai mulți colegi de serviciu. Autorul sesizării a susținut că acestea ar putea genera un interes personal pentru primar și i-ar putea afecta imparțialitatea în luarea deciziilor care îi vizează pe subalternii săi.

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a solicitat Primăriei Chișinău informații și acte relevante, inclusiv contractele de împrumut și actele administrative emise de Ceban în raport cu persoanele indicate în sesizare.

În urma verificărilor, ANI a constatat că nu există dovezi privind un interes personal, material sau nematerial al lui Ion Ceban care să fi influențat sau să poată influența exercitarea imparțială și obiectivă a atribuțiilor de primar.

Autoritatea precizează că simpla existență a unei relații de subordonare între primar și un angajat, precum și încheierea unui contract de împrumut între două persoane fizice, nu constituie, prin ea însăși, un conflict de interese. Pentru existența unui asemenea conflict trebuie să existe o legătură între interesul personal și exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Astfel, ANI a stabilit că nu există aparența unei încălcări a regimului juridic al conflictelor de interese și a dispus refuzul inițierii controlului în privința lui Ion Ceban.

Este al doilea caz recent în care ANI refuză inițierea unui control în privința primarului. În august, Autoritatea a respins o sesizare prin care se solicita verificarea sursei banilor folosiți de Ceban pentru plata litigiilor și procedurilor judiciare legate de interdicția de a intra pe teritoriul României.

În explicațiile oferite ANI, Ceban a declarat că banii provin dintr-un împrumut acordat de sora sa. Autoritatea a analizat declarația de avere și interese personale a edilului pentru anul 2025, în care acesta a indicat un împrumut de 31.000 de euro, precum și plata unor servicii juridice în valoare de 188.225 de lei românești, efectuată la 22 iulie 2025. ANI a constatat că veniturile persoanei care i-a acordat împrumutul puteau acoperi „cu ușurință” suma împrumutată lui Ceban.